PDF - Limba Romana

54sloveni, fiecare dintre aceştia recunoscându-sechiar şi într-un singurfragment al teoriei Maestrului. Ei cutoţii depun mărturie despre însemnătatealingvisticii integrale” (p. 8).2. Precizăm de la bun începutcă textele adunate în volum acoperăo tematică foarte vastă, ceea ceindică multitudinea de perspectivepe care le deschide teoria lingvisticăelaborată de E. Coşeriu. Deşistudiile au fost dispuse în ordineaalfabetică a numelor autorilor, levom prezenta în continuare în funcţiede ţara de origine a fiecărui participant.Fireşte, Italia este ţara ceamai bine reprezentată, deoarecela omagiu participă nouăsprezecelingvişti. Astfel, Maria Patrizia Bologna,în „Au delà de l’arbitrairedu signe”: iconicità e metaforanell’architettura della lingua, oferăo reflecţie proprie asupra proceselormetaforice din limbă, deoarece „areflecta asupra metaforei înseamnăa ne raporta implicit la gândirea luiE. Coseriu, înseamnă a ne interogacu privire la creaţia metaforică înlimbaj, conform definiţiei pe care odădea în unul din primele sale studii.Aceasta înseamnă totodată ane situa între caracterul arbitrar alsemnului şi iconicitate, între convenţionalitateaşi universalitatea limbii,înseamnă a ţine cont de o teorie alimbajului care se situează dincolode «arbitrarietatea semnului», dincolode limitele acestui principiu, alecărui antecedente presaussurienele-a descoperit chiar Coseriu însuşi.Situându-ne «dincolo de structuralism»,constatăm că dimensiuneasistematică a limbii se conjugă cucea pragmatică, iar competenţa lingvisticăconţine atât «achiziţia» culturală,cât şi creativitatea individuală.Or, toate aceste aspecte se regăsescîn metaforă, ceea ce o situeazălimba Românăîn continuitatea arbitrarietăţii, dar şia motivaţiei, a variabilităţii culturaleşi a convenţiei iconice” (p. 25).Giancarlo Bolognesi, în EugenioCoseriu e il „Sodalizio GlottologicoMilanese”. Il noviziatoscientifico, evocă un moment importantdin perioada italiană a luiE. Coşeriu – activitatea sa în cadrulsocietăţii de lingvistică din Milano.Autorul l-a cunoscut pe Coşeriu în1946, primele lor întâlniri având locla Institutul de lingvistică al Universităţiidin Milano şi în casa lui VitorioPisani, unde acesta obişnuia să-şiprimească elevii, apoi la şedinţeleSocietăţii de lingvistică (creată în1947). După absolvirea studiilor laUniversitatea din Roma, unde îşiluase doctoratul în filologie, Coşeriuvenise la Milano ca profesor deromână la universitate şi colaboratorla enciclopedia Hoepli, în paralelînscriindu-se şi la facultatea defilozofie. Şedinţele societăţii, careaveau loc de două ori pe lună, seţineau sâmbăta după masă; de obicei,erau prezentate două comunicări,care apoi erau publicate în Attidel Sodalizio Glottologico Milanese.După ce tipărise la Iaşi două studiidespre limba şi folclorul din Basarabia,Coşeriu publică următoarelestudii de lingvistică (între 1948 şi1950) în Atti del Sodalizio GlottologicoMilanese. Pentru a-şi câştigaexistenţa, se angajase ca jurnalistla cotidianul Corriere Lombardo, înfiinţatimediat după război, la caremai colaborau doi lingvişti prestigioşi:Ed. Sogno şi G. Bonfante.Cotidianul, de orientare conservatoare,a fost inovator în ce priveştelimba italiană, propulsând un stildezinvolt, foarte apropiat de limbavorbită, dar şi cu multe neologisme.G. Bolognesi consideră că ar fi interesantsă se vadă în ce măsură