PDF - Limba Romana

Pro didactica 3232. Identificaţi în operă elementele solicitate / indicate şi completaţispaţiile libere în schema dată:ExpoziţiuneaIntrigalocul desfăşurării acţiunii: ................................timpul desfăşurării acţiunii: ................................participanţii la acţiune: ................................faptul / întâmplarea ce a modificat starea deechilibru în situaţia iniţială:..............................................................................Desfăşurarea întâmplările care se succed: .............................PunctulculminantDeznodământulmomentul cel mai tensionat al acţiunii:..............................................................................evenimentul care încheie acţiunea:..............................................................................Menţionăm că elevii vor rezolva, iniţial, sarcinile din partea dreaptă aschemei. Ulterior, vor fi formulate concluziile de rigoare vizavi de caracteristicilede bază ale fiecărui element al acţiunii.Altă tehnică accesibilă şi atractivă pentru elevi, care poate fi utilizatăeficient la predarea temei respective, este „mâna oarbă”. Conform proceduriide aplicare, textul, care trebuie să fie de proporţii mici (1-1,5 pagini)şi necunoscut elevilor, se împarte în mai multe secvenţe, astfel încât fiecarebucată să reprezinte un element al acţiunii. Elevii sunt organizaţi îngrupuri alcătuite dintr-un număr de membri egal cu numărul de secvenţeale textului. Fiecare elev din grup primeşte câte un fragment (profesorul vaavea grijă să pregătească din timp fişele necesare pentru activitate). Dupălectura individuală a fragmentelor, grupurile încearcă să reconstruiascătextul, respectând câteva condiţii de bază: nimeni nu are dreptul să se uiteîn fişa colegului său; textul va fi refăcut doar pe baza reproducerii orale. Înprocesul de refacere a textului elevii se vor ghida după următoarele repere,propuse de profesor: a) secvenţa I reprezintă situaţia iniţială, indicând timpul,locul şi participanţii acţiunii; b) secvenţa a II-a conţine o întâmplare cemodifică starea de echilibru din situaţia iniţială; c) în secvenţa a III-a suntrelatate întâmplări într-o anumită ordine; d) în secvenţa a IV-a este relatatcel mai tensionat moment al acţiunii; e) secvenţa a V-a reprezintă situaţiafinală şi include întâmplarea care încheie povestirea. După o discuţie încadrul grupurilor, în urma căreia va fi precizată ordinea secvenţelor, eleviivor „lipi” fişele şi vor citi textul refăcut. Ulterior, se trece la etapa de definirea elementelor acţiunii, fiecare elev argumentând de ce fragmentul luireprezintă un anumit element al acţiunii.Pot fi utilizate în procesul studierii elementelor acţiunii şi exerciţiile decreativitate. Menţionăm doar câteva dintre ele: 1. Imaginaţi-vă că a doua