PDF - Limba Romana

Simpozion 259ză, în realitate, cel puţin 75% din populaţiatotală a judeţului Soroca.Trăsutura fundamentală a judeţuluiSoroca este caracterul luirural, – este poate cel mai rural dinjudeţele ţării. Din cele 242 aşezăriomeneşti ale judeţului, una singură– Soroca – este oraş, toate celelalte241 fiind socotite oficial caaşezări rurale. Populaţia urbană –cele 15.000 locuitori ai Sorocii – nureprezintă decât 4,7% din totalulpopulaţiei judeţului. Ţărănimeadeci formează 95% din populaţie.Adânc legată de un sol fertil, care-irăsplăteşte munca, această ţărănimeîncă nu simte nici un imbold imperiospentru deplasarea spre oraşşi pentru îndeletnicirea cu meseriişi comerţ. Pentru locuitorul vechilorsate răzeşeşti din părţile Nistrului,ca şi pentru locuitorul câmpului dinApus, tagma târgovăţului trăind dela o zi la alta nu se înfăţişează ca ostare socială de invidiat. Ţărănimeapreferă să rămână strâns legată desatele ei.Satul este aşezarea şi ambianţapredilectă a românimii sorocene.Legată de secole de ogor, ea acreat sate numeroase, mari şi înstărite.52 sate din judeţul Sorocii suntaşezări mari, întinse, cu populaţiivariind între 2000 şi 5000 locuitori.Din acestea 40 aparţin Românilor şiprintre ele – faima satelor răzeşeştiale ţinutului – Cotiugenii Mari cu5000 locuitori. Ca şi în raporturileetnografice, Românii soroceni deţinacelaşi procent de 75% din aşezărilerurale mari ale ţinutului lor. Afarăde rare excepţii, elementele alogenen-au creat decât aşezări rurale,mijlocii şi mici.Dar chiar în singura aşezareurbană mai importantă a ţinutului,în oraşul Soroca, Românii, spredeosebire de alte oraşe basarabene,s-au menţinut stăpâni pesituaţia numerică: din cele 15.000locuitori, Românii aici sunt în numărde 7800, adică formează 52% dinpopulaţie; situaţia ar invidia-o chiarunele oraşe din dreapta Prutului şicele mai multe oraşe din Ardeal şidin Bucovina.Când un grup de populaţie româneascăse prezintă în cuprinsulţinutului ei de străveche ocupare cuo majoritate zdrobitoare de 75%;când 75% din satele cele mai marisunt româneşti; când în cea maide seamă aşezare urbană a ţinutuluiRomânii sunt în număr aşa demare; când masa românească emai veche şi mai compactă tocmaide-a lungul graniţei etnice răsăritenea neamului românesc, atunci sepoate conchide că vechiul ţinut alSorocii şi azi este stăpânit din plinde elementul românesc, că el nu-iun ţinut periferic lăsat de populaţialui băştinaşă în voia soartei, nu-i„ţara nimănui”, – ci aparţine pede-a-ntregul blocului etnic românesc.