PDF - Limba Romana

224o echipă de specialişti entuziaşti,au reuşit să acopere prin cercetărilelor întregul teritoriu, toate comunităţileurbane şi rurale? Caresunt obiectivele de investigaţie şice aţi realizat până acum? Aţi colaboratşi cu lingviştii din centreleştiinţifice din străinătate?– Au fost colectate, cu ajutorulunui chestionar special (Chestionartoponimic, Chişinău, 1967), în localităţileanchetate, toate categoriilede nume topice, majore şi minore:oiconimele, hidronimele, oronimele,floronimele, faunonimele etc., precumşi întreaga terminologie entopică,sursa principală de îmbogăţirea nomenclaturii topice. Denumirileşi termenii geografici au fost apoiclasificaţi şi sistematizaţi tematic şialfabetic.În baza materialelor toponimicecolectate au fost fondate celedouă tezaure: Fişierul toponimicgeneral şi Cartoteca termenilorentopici. Acestea fac parte astăzidin patrimoniul lexicografic al Institutuluide Filologie. Şi Fişierul,şi Cartoteca sunt în permanenţăcompletate cu unităţi onimice şiapelative topice excerptate din sursedocumentare (hrisoave, cronici,catagrafii, recensământuri, note decălătorie, hărţi vechi etc.), precum şidin literatura artistică veche şi contemporană,din publicaţiile periodice.Materialul de fapte acumulat astat la baza elaborării unor lucrăride proporţii – Dicţionarul entopical limbii române şi Toponimia zoneihidrografice Prut, lucrări deprestigiu naţional, realizate la sugestiaşi cu susţinerea instituţiilorlimba Românăacademice şi universitare din România(Bucureşti, Iaşi, Cluj, Galaţi,Suceava).– Cu care instituţii şi cu cinedintre lingviştii români aţi colaborat?– Au fost realizate prevederileconvenţiilor de colaborare cu Institutulde Lingvistică „Iorgu Iordan”din Bucureşti, cu Institutul de FilologieRomână „A. Philippide” din Iaşi,cu Universitatea de Stat „Dunăreade Jos” din Galaţi ş.a. Împreună cucercetătorii onomasticieni ieşeni şigălăţeni (Dr. Moldovan, I. Florea,V. Ţurlan, V. Cârâcu ş.a.) am efectuatanchete toponimice în localităţiledin raioanele Cahul, Leova, Cantemir,Nisporeni. Cercetări similareau fost întreprinse şi pe teritoriulRomâniei, în judeţele Iaşi, Suceava,Galaţi (participanţi: Dr. Moldovan,I. Florea, M. Ciubotaru, V. Ţurlan,N. Răchieru, V. Cojocaru ş.a.). Înurma acestor investigaţii s-au precizatariile de răspândire a unor toponimeşi termeni entopici, formele lorde circulaţie în uzul local, precum şisemnificaţia unor entopice (anafor,arămoi, arcaci, ceair, japcă, odmăt,podmol, prihodişte, rănie, răniş, rediu,rojină, scruntar, şvor ş.a.).S-a stabilit, între altele, că limitelede răspândire a acestor unităţientopice nu urmează cursurilerâurilor Siret, Prut şi Nistru, ci, dincontra, intersectează pe perpendicularăaceste ape, care niciodată nuau reprezentat frontiere lingvistice,obstacole în calea circulaţiei cuvintelorşi a funcţionării limbii române,ariile entopice şi toponimice respectivefiind condiţionate de factori de