PDF - Limba Romana

302şcoala. Dacă tânăra generaţie,după absolvirea şcolii (liceului), nupoate vorbi fluent, inteligibil, cine eîn stare să redreseze situaţia? Deaceea avem azi judecători, medici,poliţişti, ingineri, oameni de statcare vorbesc prost de tot.– Credeţi că şcoala are posibilităţireale pentru a-şi lichidarestanţele la capitolul „cultivarealimbii”?– Posibilităţile şcolii sunt departede a fi ideale. E suficient săamintim aici că limba se predă înşcoală, de facto, doar până în clasaa IX-a. În clasele superioare (liceale)orele de română sunt extremde puţine.– Recent, Ministerul Educaţiei,Tineretului şi Sportului a mairedus numărul de ore la limba română.Bănuiţi de ce?– Oricine poate bănui, de vremece se promovează oficial principiul„nouă nu limbă ne trebuie, cipe limbă”.– Dacă s-ar majora numărulde ore la limba română, până înultima clasă de liceu, s-ar ameliorasituaţia?– N-aş vrea să fiu înţeles greşit:chipurile, numărul (mare) de orear determina soluţionarea tuturorproblemelor, adică şi pe cea a calităţiiinstruirii. Însă un număr suficientde ore ar permite profesorilorsă facă mai multă cultivare a limbii.Căci (de ce n-am recunoaşte?)la ora actuală şcoala nu-şi achităaceastă datorie. Am certitudineacă în unele şcoli cultivarea limbiieste neglijată sub pretextul că nuse reuşeşte însuşirea gramaticii.E timpul să conştientizăm că viaţanu-l examinează la gramatică pelimba Românăabsolventul şcolii, ci la vorbire, laexprimarea corectă.– În afară de şcoală, ce instituţiiar mai putea contribui, substanţial,la cultivarea vorbirii?– Mass-media. Este de datorialor să aibă în grijă permanentăcorectitudinea exprimării – aceastafiind calea cea mai sigură de educarelingvistică a cititorului (radioascultătorului,telespectatorului).Astăzi lumea caută în presă nu numaiinformaţia ca atare, ci şi modelede exprimare inteligibilă, frumosulîn limbă. Dar nu întotdeauna le găseşte.Ce poţi învăţa în acest sensdin emisiunile audiovizualului, plinede agramatism, sau din unele ziareşi reviste de calitate proastă?Există totuşi publicaţii în careapar materiale de cultivare a limbiifoarte utile (Limba Română, Literaturaşi arta, Vocea poporului, Jurnalde Chişinău, Timpul ş.a.). Închipuiţi-văînsă că toate publicaţiile, toateposturile de radio şi televiziune arsusţine rubrici de cultivare a limbii.Efectul ar fi, probabil, cel scontat.– Domnule profesor, careeste potenţialul literaturii artistice,rolul lecturilor în cultivareavorbirii?– Imens. Nimic nu educă omulmai eficient decât literatura. Aici frumosulnu poate fi perceput decâtîn limitele – largi – ale unui limbajales! În literatura artistică cuvântule plin de emotivitate. E păcat că azicitim foarte puţin. De aceea mizacea mare rămân ziarele, revistele,televiziunea.– Ştim că le reamintiţi mereustudenţilor Dumneavoastră, reluândo afirmaţie a poetului Gr. Vieru,că „a vorbi sănătos limba ma-