PDF - Limba Romana

310limba Românăfusese jefuit de mai multe ori şi este puţin probabil ca Pieptarul MareluiPreot Evreu să fi fost adus în acea perioadă la Roma.Pentru confecţionarea veşmintelor sfinte (hoşen, efod, meil, hiton,chidac şi cingătoare) se foloseau mătăsuri violete şi roşii, lucrate cu mareiscusinţă în aur. Aceste haine erau îmbrăcate la hirotonisire şi la sărbătorilereligioase, preotul purtând pe cap mitra (chidarul), iar în partea din faţă – otăbliţă de aur, diademă a sfinţeniei (Leviticul, cap. 8, vers. 9). Se consideracă pietrele iradiază o lumină divină.DenumireavecheTabelul celor 12 pietre şi neamuriTraducerea contemporanăCuloareadrapeluluiNumeleneamuluiAdom Sard roşu RubenPitda Crisolit verde SimonBarechetNofecSafirIagalomLeşemSmarald, după unii savanţi,„amazonit”, verde, folosit frecventîn Egiptul AnticRubin sau granat, tradus prin „antrax”sau „carbuncul”, nu s-a demonstratîncă dacă pe Primul Pieptar era rubin;pentru secolul XIII î.Hr. termenul de„nofec” desemna granat (almandinsau pirop)Este vorba de lapis-lazuli, cunoscutîn EgiptDiamant sau onix folosit pentrugravare încă din sec. al V-lea î.Hr.,motiv pentru care termenul estetradus mai des prin onix, utilizatpentru marcarea obiectelorHiacint sau opal, tradus iniţial prin„chihlimbar”, după Theofrast – safirsau hiacint, alţi savanţi îl traduc prin„agat”, roşu sau galbenalb, negruazurienegrualbLeviIudaIssaharZvulumnegru intens IosifŞboi Agat de toate nuanţele cenuşiu BeniaminAhlama Ametist, halom – tradus ca „somn” albastru DanTarşişCrisolit, turcoaza sau beril, tradusiniţial prin „jasp galben”, iar ulterior„topaz auriu”culoareavinului (roşurubiniu)Naftali