PDF - Limba Romana

44Oana BOCLingvisticaintegralăşi textualitatealiterară(câteva repere generale)Eugen Coşeriu nu propune înansamblul teoriei sale, în general,şi nici în lingvistica integrală a textului,în particular, o abordare sistematicăa problemelor specificităţiitextului literar, afirmând explicit căaceasta reprezintă, de fapt, domeniulpoeticii şi al esteticii: „Il problemaqui delineato è estremamentecomplesso e dovrebbe essere affrontatoin un’opera di poetica e diestetica” (Coseriu, Linguistica deltesto. Introduzione a una ermeneuticadel senso, Roma, 1997, p. 90).Totuşi pot fi identificate numeroaserepere şi sugestii legate de delimitareaunui cadru adecvat de abordarea textului literar din perspectivaintegralistă (de exemplu, tezaidentităţii de esenţă între limbaj şipoezie, teza subiectului absolutîn poezie, teza autonomiei sensuluitextual, teza creaţiei de lumi înpoezie etc.).Amintim că poetica modernăîşi asumă implicit considerarealimbajului drept orizont în care demersulsău specific poate fi integrat.Astfel, direcţiile importante ale lingvisticiiau generat un anumit tip deabordare a textului literar. Orientăriledin poetică au fost strâns legatelimba Românăşi influenţate de direcţiile lingvisticeatât sub aspect metodologic, câtşi sub aspect doctrinar, în specialprivind principiile generale care austat la baza definirii literarităţii înseşi(v. poetica structuralistă, poeticagenerativă, poetica ilocuţionarăetc.). Cercetarea poetică a încercatsă regândească premisele teoreticeale lingvisticii printr-un efort deadaptare a acestora la literatură.Ambiţia constantă a poeticilor lingvisticea fost „să smulgă poezieisecretul ei la nivelul cel mai intim:acela al limbajului” (N. Manolescu,Despre poezie, Editura Aula, Braşov,2002, p. 9). Avem convingereacă această ambiţie nu este doar unaperfect legitimă, ci, mai mult decâtatât, ea reprezintă singura cale deacces spre literatură ca artă princuvânt. Limbajul şi arta constituie,astfel, fundamentul primordial alpoeticii, iar modul în care este înţeleslimbajul în esenţa sa poatedezvălui sau poate ascunde,poate revela sau poate denaturafaţete (potenţial de decelat) aleacestui „mister”. Astfel, credem căatât definirea limbajului şi a funcţiilorsale, cât şi implicaţiile teoreticecare decurg de aici constituie bazaepistemologică necesară oricăruidemers al poeticii, impunându-i reflecţieiasupra literaturii perspectivapoeticii.În cele ce urmează ne propunemsă schiţăm câteva consideraţiigenerale privind legitimitateaabordării sistematice a textuluiliterar pe bazele epistemologiceale lingvisticii integrale, legitimitatecare derivă, în primul rând,din modul în care este înţeles limbajulîn complexitatea sa, dar mai