PDF - Limba Romana

Aniversări 205discuţie. Destinul însă – ceea ce înmod vital trebuie sau nu trebuie săfie – nu se discută, ci se acceptăsau nu. Dacă îl acceptăm, suntemautentici, dacă nu-l acceptăm, suntemînsăşi negarea, falsificarea propriuluinostru eu. Destinul nu constăîn ceea ce am avea chef să facem;el se recunoaşte şi îşi arată profilulsău evident şi viguros în conştiinţanecesităţii de a face ceea ce nu neconvine” 2 .Prin urmare, şi modernizareatrebuie raportată la condiţiilespecifice ale unui context culturalconcret. Trebuie să ţinem cont şi defaptul că promotorii cei mai fervenţiai modernismului, precum au fostApollinaire în Franţa şi T. S. Eliotîn spaţiul englez, puneau problemacorelării modernismului cu valorileconsacrate şi cu tradiţia. Deciautenticitatea, pentru care pledeazăautorii moderni, nu contrazicetradiţia. Revenind la poezia basarabeanăşi la Anatol Codru, trebuiesă precizăm că aici accederea lamodernitate este în relaţie directăcu nevoia stringentă de recuperarea autenticului şi, în acelaşi timp, cunevoia de recuperare, oricât ar păreade paradoxal, a tradiţiei. De ce?Deoarece literatura a fost jertfa politiciide creare artificială a două naţiuni,a două limbi, când, de fapt, există osingură rădăcină şi un singur trunchidin care creşte coroana impunătoarea literaturii române care se extindepână peste Nistru. Eminescu, actualşi azi, susţinea că identitatea naţionalăeste determinată de cultură.Atâta doar că accederea la culturăîn spaţiul pruto-nistrean din perioadasovietică a fost excesiv de ideologizată.Deci – autenticitatea, sprecare tindeau scriitorii basarabeni, nuputea fi atinsă decât printr-o cursăde învingere a unor obstacole inimaginabile.Se pare că anume dinaceastă cauză literatura din Basarabia,în special poezia, este atât deimpregnată de sentimentul sacrului,fără de care recuperarea autenticuluirămâne o iluzie.Cu mai mulţi ani în urmă amaudiat prelegerile despre fantasticşi real în literatura română, susţinutede doamna Roxana Sorescula Universitatea de Stat din Moldova.Eram în perioada elaborăriitezei de doctorat şi am rugat-o să-micitească primul capitol, despre sacruşi profan în creaţia lui LucianBlaga, poet care i-a influenţat şi peautorii basarabeni. După ce l-a citit,am întrebat-o dacă este justificatăinvestigarea poeziei basarabenedin perspectiva sacrului. Am întrebat-o,ştiind că în ajun participasela omagierea unui poet de la noi.Era poetul Anatol Codru. Şi doamnaSorescu mi-a spus, cu multăînsufleţire, că am dreptate şi cădânsa s-a convins de acest lucrucitind poezia lui Anatol Codru. Iar laultima prelegere distinsa profesoarăşi-a încheiat cursul subliniind căliteratura din Basarabia trebuie cercetatăanume prin prisma sacrului.În teza pe care, între timp, ampublicat-o nu i-am acordat acestuipoet spaţiul cuvenit. O fac acum,susţinând că este unul dintre autoriicei mai marcaţi de sacralizare,prin faptul că îşi concepe poeziaca pe un ritual. Rostirea ritualică