PDF - Limba Romana

Critică, eseu 151Ofelia ICHIMPetru Manoliu:PASIUNEA pentruISTORIEPuţin cunoscută astăzi înperimetrul literaturii române,creaţia lui Petru-Virgil Manoliu(28.VI.1903, Mihăileni, judeţulBotoşani, – 29.I.1976, Bucureşti)a fost bine receptată în anii interbelici,însă o parte din scrierile lui auvăzut foarte târziu lumina tiparuluisau se mai găsesc, încă, în manuscris,urmând să fie recuperate deistoria literară. Semnătura sa conţineadoar primul prenume, al doilea,Virgil, fiind înregistrat pe actul dedeces; astfel, s-a putut reconstituinumele complet al scriitorului. PetruManoliu a fost publicist, romancier,dramaturg şi traducător. În timpulstudiilor universitare la Facultateade Litere şi Filozofie a Universităţiidin Bucureşti, P. P. Negulescu l-aangajat la Biblioteca Academiei Române.Licenţa şi-a susţinut-o târziu,în 1940. În 1941 a devenit membrual S.S.R. Efervescenta sa activitatepublicistică, dublată de interogaţiileexistenţiale din romane, a încetatcând, în 1945, i s-a interzis să maipublice, pe o perioadă de cinci ani,fiind acuzat că a scris „articole cucaracter antidemocratic”. Arestatşi condamnat, victimă a represiuniicomuniste, suportând, apoi, şirestricţiile domiciliului obligatoriu laCostişa, în judeţul Bacău, Petru Manoliuredactează, în această perioadă,pagini de jurnal, de eseu, lucrăridramatice, rămase, cele mai multe,în manuscris. După aceşti ani deprivaţiuni şi sacrificii, a abordat traducerileliterare, impunându-se, şiîn acest domeniu, ca un nume dereferinţă. Ultimii trei ani de viaţă i-apetrecut la Mogoşoaia, într-o izolarevoită faţă de familie, consecinţă aimpactului emoţional suferit în urmasinuciderii soţiei.În publicistica interbelică, textelelui apăreau şi sub semnăturileArhiman, Pet. Man, M. Erasm,Dr. Nicolai, Petru M., Flamel. A făcutparte dintr-o generaţie care a impulsionatviaţa culturală românească,sincronizând-o tot mai mult cu spirituleuropean, dar, în acelaşi timp,conturându-i identitatea naţională:Mircea Eliade, Emil Cioran, MihailSebastian, Anton Holban, C. Noica,Mircea Vulcănescu, N. Steinhardt,Petru Comarnescu, Petre Pandrea,Edgar Papu ş.a.Abordarea elegantă şi plinăde firesc a filozofiei lui Nietzsche,Heidegger şi a altor gânditori relevăcalităţile eseistului de mare rafinamentcare a fost Petru Manoliu, atâtîn paginile articolelor sale, cât şi înnenumăratele scrisori adresate luiCamil Petrescu, Emil Cioran, ca săamintim doar câţiva dintre prieteniicărora le-a împărtăşit entuziasmullecturii unei cărţi ori cu care a polemizat.Este semnificativă replicadată lui Mircea Eliade, sub titlul Alte„Soliloquii”, dovadă a dialogului deidei, productiv în plan intelectual,deşi izbucneşte din contrazicerea