PDF - Limba Romana

322limba Românăale naraţiunii”, sublinia cercetătorul A. Egli. De aici rezultă o distincţie deprincipiu între narativ şi descriptiv, pe care trebuie s-o sesizeze eleviiîntr-un demers analitic, distincţie ce se poate exprima prin opoziţia dinamic– static. Astfel, în analizele ce urmează a fi efectuate, elevii vorremarca faptul că naraţiunea înregistrează transformări permanente, urmândo anumită evoluţie a faptelor, în timp ce descrierea consemneazăstări, marchează sincope în acţiune.Cercetarea operei literare din perspectiva narativităţii presupune,în mod obligatoriu, analiza acţiunii. Or, după Constantin Parfene,analiza acţiunii, ca element al construcţiei narative şi dramatice, urmăreşte:1. Faptele şi coordonatele lor spaţio-temporale, acestea implicând:a) evenimentele (Sunt inventate ori povestite de alţii autorului? Sunt reale,deformate, retrospective? Din ce domeniu fac parte: istorie, familie, ştiinţăetc.?); b) ordinea faptelor (mobilul intrigii: ciocnirea a două destine, caractereetc.; incidentele care încetinesc sau accelerează acţiunea; modul dedesfăşurare a acţiunii sub aspect calitativ: rapidă, lentă, aşteptată, neaşteptată,suspans etc.); unităţile de acţiune, loc, timp (una sau mai multeacţiuni, paralele sau intercalate; perspectiva autorului (punctul de vedere);unghiul lui de percepţie: de aproape, de departe, de sus, de jos etc.; ordinecronologică ori acronie);2. Personajele: a) substanţa umană, b) mijloacele de exprimare asubstanţei umane, c) tipologia personajului (romantic, realist, clasicist etc.),d) semnificaţiile general-umane.Aşadar, având acest algoritm, profesorul va putea stabili destul deuşor obiectivele operaţionale ale interpretării textului literar.Analiza acţiunii impune, de asemenea, mai ales în clasele de gimnaziu,identificarea etapelor ei (expoziţiunea, intriga, desfăşurarea, punctulculminant, deznodământul). Pot fi aplicate în acest scop diverse tehnici delucru şi forme de organizare a activităţii elevilor. Optând, de exemplu, înprocesul studierii nuvelei Alexandru Lăpuşneanul de C. Negruzzi (clasaa XI-a), pentru activitatea în grupuri, profesorul le poate propune elevilorurmătoarea sarcină:1. Nuvela are o structură armonioasă. Împărţiţi-vă în câteva grupuri şi:a) urmăriţi expoziţiunea operei, determinaţi particularităţile ei (grupul I);b) demonstraţi că întâlnirea lui Lăpuşneanul cu boierii la hotar constituieintriga nuvelei (grupul al II-lea);c) arătaţi în ce constă conflictul, selectaţi pasajul semnificativ; determinaţitipul de conflict (grupul al III-lea);d) identificaţi punctul culminant al acţiunii; extrageţi pasajul respectivşi motivaţi-vă opţiunea (grupul al IV-lea);e) identificaţi deznodământul (grupul al V-lea)Profesorul mai poate recurge la o sarcină care îi va ajuta pe elevi săsurprindă caracteristicile fiecărui element al acţiunii: