PDF - Limba Romana

Coşeriana 47temeiază, punctăm faptul că principiilepe care poeticienii structuraliştile considerau a fi constitutive literarităţii(şi implicit definitorii) nu pot daseama în totalitate de acest fapt.Pentru a exemplifica, vomaminti principiul jakobsonian al„proiecţiei”, cu corolarul acestuia,şi anume „principiul figurii gramaticale”.(Deşi – funcţia poetică înaccepţie jakobsoniană nu aparedrept particularitate exclusivă alimbajului literar, ci este constitutivăcodului oricărei limbi naturale, stândla baza „principiului proiecţiei” carereprezintă, de fapt, „principiul poetic”.)Postulatul central al poeticiilui Jakobson este acela că funcţiapoetică a limbajului „proiecteazăprincipiul echivalenţei de pe axa selecţieipe axa sintagmatică”, acestafiind un criteriu al poeticităţii în opiniaautorului (R. Jakobson, 1973 /1960, Questions de poétique,Paris, Seuil). Acest principiu poetical „proiecţiei” (al echivalenţelor înplan sintagmatic) poate fi ilustratde la nivelul minimal al organizăriifonice şi metrice (ritm, rimă) pânăla nivelul organizării gramaticale şisintactice (paralelisme gramaticale).Jakobson defineşte rolul „figuriigramaticale” ca „figură de structură”(integrată în organizarea simetricăa textului) şi, implicit, ca „principiupoetic” relevant în interpretareatextelor „fără figuri”, adică fără expresiiretorice sau ornamente stilistice,formulând, astfel, o „poezie agramaticii şi o gramatică a poeziei”.Demersul aplicativ al acestei ipotezea „poeziei gramaticii” – oricâtde inedite şi de surprinzătoare ar fireţelele de simetrii morfo-sintacticeidentificate în texte – rămâne totuşineconvingător şi irelevant, tocmaidatorită faptului că poeticitatea estecăutată la nivelul semnificatelor(gramaticale) ale limbii, la nivelulefectelor semantice generate deacestea, şi nu la nivelul sensuluitextual. (Amintim aici că Jakobsonanalizează din această perspectivăteoretică o serie de poeme aleunor scriitori canonici din literaturauniversală – Dante, Poe, Baudelaire,Puşkin, Eminescu etc. – încercândsă identifice reţele de simetrii şi paralelismemorfo-sintactice care săconfirme ipoteza teoretică a principiuluiproiecţiei şi a figurii gramaticale– organizarea poetică specificăla nivelul expresiei). Tipul de analizăpropus de Jakobson are ca punctde plecare expresia, organizareaformală, structurală a textului şi seopreşte la „gramatică” (vezi „poeziagramaticii şi gramatica poeziei”).Acest fapt a constituit baza unorreproşuri justificate. Dintre acesteaamintim observaţia pe cât de ingenuă,pe atât de capabilă să amorsezeîntregul edificiu teoretic jakobsonian:organizarea repetitivă a unorconstituenţi similari se poate regăsişi în texte neliterare, de exemplu,un slogan publicitar sau electoralsau chiar un tratat de medicină. Iarconcluzia necruţătoare este aceeacă Jakobson nu a descoperit unprincipiu valid care să defineascăpoeticitatea.Astfel, căutarea unor indiciiale poeticităţii / literarităţii în textulconsiderat în ipostaza sa de obiectlingvistic (ergon) s-a dovedit undemers ineficient, din cauza imposibilităţiide a identifica un criteriu viabilcare să explice şi să defineascălimitele specificităţii literare. Proble-