PDF - Limba Romana

Gramatică 109fi altceva decât să cari apă la fântână’]”27 . Este surprinzător, deoareceaceastă expresie nu există îndicţionarele englezeşti. O lucrarede referinţă în acest domeniu 28 ,dicţionarul lui Apperson, care dăprimele atestări pentru „the Englishproverbs and proverbial phrases”,nu o înregistrează. Singura formăasemănătoare pe care o găsim aici(şi acum începe o mică aventurălexicografică) este, ca imagine ainutilităţii, to cast water into thesea ‘a arunca apă în mare’, cuvarianta ~ into the Thames ‘~ înTamisa’, atestată încă din 1509(cea cu Tamisa apare încă din1377) 29 . Apperson citează şi o formădin Ovidiu: „His qui contentusnon est, in mare fundat aquas” 30 ;vom reţine că o descoperă şi într-otraducere a cărţii lui Cervantes,Don Quijote, de pe la 1654, făcutăde un oarecare Gayton. Expresiaa vărsa / turna / arunca apăîn mare întăreşte ideea de la caream pornit, întrucât nici traducătoriiromâni (nici cei străini) nu s-au sfiitsă o traducă mot à mot. Ea s-ar ficuvenit să figureze în dicţionarelenoastre de expresii. Într-o primă traducereromânească integrală a cărţiilui Cervantes (Don Quijote de laMancha, Bucureşti, 1969), realizatăde Ion Frunzetti şi Edgar Papu, primareplică din capitolul XXIII este:„– Am auzit întotdeauna spunându-se,Sancho, că a face bine unor oamenide nimica e ca şi cum ai turna apăîn mare”. Cu siguranţă, este o traducerefidelă a originalului spaniol,iar englezii procedează la fel într-oclasică traducere: „Sancho, I havealways heard it said, that to do akindness to clowns is like throwingwater into the sea” (Miguel de CervantesSaavedra, Don Quixote,Wordsworth Editions Ltd, 1993,p. 140 [versiunea englezească,aparţinând lui P. A. Motteux, dateazăde pe la 1700-1703]). Cele spusede noi sunt confirmate şi de ceamai recentă traducere româneascăa aceluiaşi roman (Miguel de Cervantes,Don Quijote de la Mancha[traducere din spaniolă, cuvânt înainte,cronologie, note şi comentariide Sorin Mărculescu], Editura Paralela45, Piteşti, 2004): „– Am auzitmereu zicându-se, Sancho, că, defaci bine mojicimii, apă-arunci de-asurda-n mare” (op. cit., p. 223) 31 .Contextul, surprins de Cervantes,era mai larg, căci în Evul Mediuexpresia circula în latină sub formaIn mare fundit aquam qui corrigit insipientes(‘Varsă apă în mare acelacare vrea să-i îndrepte pe cei lipsiţide minte’), dar şi prescurtat, ca secţionarea unui enunţ bimembru, Inmare fundis aquam 32 . Însă expresiavizată a pătruns în limba românăpe cale livrescă mult mai devreme,fiindcă o descoperim în cel maivechi manuscris al cărţii populareFloarea darurilor (datat cam pela 1592-1604, găsit la Putna): „Căcine dă oamenilor ce nu-s şi credincioşişi nu-ţ trebuiesc de vrun lucru,aceaea easte perită, ca şi [= cum]leapedzi apă în mare” (Cărţi populare.I. Floarea darurilor. Sindipa,Editura Minerva, Bucureşti, 1996,p. 136 – textul este îngrijit şi prefaţat