PDF - Limba Romana

230limba RomânăTribunalul judeţului Cahulle agricole, mărfurile fabricate printârgurile şi oraşele sudice, uneltelede gospodărit, obiectele de uz casnicmeşteşugite de oamenii de princomune şi sate.Bălacea, Gârla Mare, BaltaFlorilor, Strafida, Roşul Mare, RoşulMic... Sunt lacuri din lunca Prutului,unde pescuiau şi mic, şi mare, locuride agrement, adevărate oaze alecopilăriei cahulenilor de altă dată.Frumoasa este nu numai osimplă vâlcea, un reper topografic,ci însuşi locul întemeierii şi existenţeide mai apoi a oraşului Cahul. În1835 această urbe sudică a luatfiinţă pe locul satului de la gura vâlcelei,denumit şi el Frumoasa.Cu acest nume, satul aparemenţionat documentar în sec. alXVIII-lea. Sursele mai vechi ne informeazăcă şi până la Frumoasaaici a existat o aşezare rurală, carese numea Şcheia, existentă încăpe timpul domniei lui Alexandru celBun, însăşi denumirea Şcheia fiindfoarte veche. Toponimul Şcheiareproduce, într-o formă modificată,antroponimul Şcheau, acesta fiindadaptat la modelul onimic derivaţionalcu formantul -a / -ea. Numelede persoană Şcheau, la rândulsău, provine de la apelativul şcheau„bulgar; sârb”, care îşi trage origineadin lat. sclavus „slav”, „bulgar,sărb”. Deci, Şcheia va fi însemnatla origine locul de aşezare a unuioarecare Şcheau, satul descendenţilorsau moşia celor care formau ocomunitate de oameni, numită întrecut obşte sătească, avându-l înfrunte pe un vătăman sau jude cunumele Şcheau.Cea mai veche mărturie despreexistenţa satului Şcheia este ceadin 2 iulie 1502. În suretul de pe unispisoc al lui Ştefan cel Mare de laacea dată se arată că domnitorul acumpărat de la nepoţii logofătuluiNeagoia, pentru 30 de zloţi tătăreşti,„trei sate peste Prut, pe Frumoasa,anume Fărcenii, din gios