PDF - Limba Romana

314limba RomânăArgint lămurit – argint pur, de 24 karate.Aur ciocănit – metal preţios prelucrat prin tehnica repousse, prin modelareametalului cald sau rece pentru obţinerea anumitor forme: potire, candelabre,ulcioare etc.Aur de Ofir – aur adus din legendara Ţara Ofir greu de localizat din punctde vedere geografic, de aici era importat aurul în Egiptul Antic.Aur nativ – aur în stare naturală, cu impurităţi, fără luciu atractiv.Beril – mineral din grupul granaţilor. Denumirea provine de la germanul brille– ochelari, datorită faptului că în Evul Mediu varietatea incoloră (goshenit) erautilizată la confecţionarea lentilelor.Biser – mărgele mici din sticlă colorată, folosite la brodarea chipurilor sfinte,icoanelor, obiectelor decorative.Caboşon – inserţie de pietre pe o foaie de metal. Piatră concavă fără cute,poate fi rotundă, ovală, pătrată.Calcedonia – varietate de cuarţ cenuşiu, galben, verde, albastru, brun. Erafolosită ca piatră decorativă, fiind considerată piatra dragostei. Este denumită dupăregiunea Calcedon din Asia Mică.Carbuncul – denumire veche a granatului şi rubinului de culoare roşie.Chidar – mitra purtată pe cap de către preoţi, cusută cu aur, biser, ornatăcu pietre scumpe.Chihlimbar – răşină amorfă; culoarea: galbenă, roşie, portocalie, cafenie; apătruns în limba română din limba turcă, din persanul keh ruba – „fură paie”. Greciidenumeau chihlimbarul importat din Marea Baltică elektron, graţie proprietăţii salede a se electriza prin frecare, de unde derivă şi termenul actual de electricitate.Crisolit – varietate transparentă de olivină, cea mai mare piatra faţetată aremasa de 310 carate. Culoarea: verde, auriu, gălbui, brun, măsliniu. Se foloseşteîn giuvaiergerie încă din antichitate.Crisopraz – calcedonie transparentă verde-sinilie, verde-ca-mărul, verde-ca-iarbasau verde-smarald. Se utilizează la confecţionarea mozaicului,meselor, scaunelor, ca inserţii pentru bijuterii, la ornarea obiectelor de cult, avaselor bisericesti ş.a.m.d.Diamant – simbol al bogăţiei şi puterii. Pentru prima dată este atestat cu circa5000 de ani în urmă, fiind amintit în vechile poeme sanscrite. Pliniu cel Bătrân, încelebra sa lucrare Historia Naturalis, aduce informaţii despre diamant, care eradenumit de greci adamas, adică invincibil, de unde şi sinonimele sale – adamant,demant, diamant. Cu timpul forma adamas obţine o formă nouă, diamant, prin almas.Culoarea: gri, siniliu-palid, roz, verde, galben, portocaliu, de la cafeniu la negru,roşu sau incolor. Diamantul devenise în sec. XV simbol al puterii şi dragostei.Fildeş – materialul dintelui unor animale fosile (elefantul, rinocerul, morsaetc.). Se întrebuinţează la fabricarea bilelor de biliard, a statuetelor, brăţărilor.Gema – în prezent, în literatura de specialitate, termenul utilizat pentru desemnareapietrelor preţioase, fine şi ornamentale este acela de „gemă”, care provinedin limba latină (gemma – mugure, dar şi piatră preţioasă).Granat – mineral; în giuvaiergerie se utilizează câteva varietăţi (în total sunt30) cu aspecte decorative: almandin, pirop, grosular, spesartin, uvarovit, demantoid.Granat se consideră piropul şi almandinul. Culorile: roz, roşu, verde, galben,cafeniu, negru, auriu. Anterior, granatul purta numele de carbuncul (de la latinesculcarbo – cărbune).Habitus – forma cristalelor şi proporţiile sale poartă denumirea de habitus(din latină), care, în sens restrâns, înseamnă faţetele şi proporţiile cristalului.Hahont – rubin roşu-sângeriu, denumire veche, neutilizată.