PDF - Limba Romana

Puncte de reper 69şi redacţia revistei Limba Română, ale cărei lucrări s-au desfăşurat la Chişinău înzilele de 20 şi 21 iulie 1995, la solicitarea Parlamentului Republicii Moldova şi subauspiciile Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, cu participarea specialiştilorfilologi, istorici, jurişti ai catedrelor didactice, a reprezentanţilor intelectualităţii decreaţie, a oamenilor politici din Republica Moldova, a unor lingvişti din Ucriana şiFederaţia Rusă (profesorul Stanislav Semcinski din Kiev a prezentat comunicarea„Cu privire la necesitatea de a reveni la denumirea tradiţională a limbii moldovenilor”,iar academicianul Rajmund Piotrowski din Sankt Petersburg – comunicareacu titlul „O limbă cu două denumiri?”, reluată fragmentar şi în numărul de faţă alrevistei noastre).Precizăm că academicianul Nicolae Corlăteanu a prezentat raportul „Românaliterară în Republica Moldova: istorie şi actualitate”. La conferinţă au participatcu discursuri Haralambie Corbu, Silviu Berejan, Alexandru Dârul, Ion Eţcu, VitalieMarin, Maria Cosniceanu, Mihai Cimpoi, Anatol Eremia, Vasile Melnic, GeorgeRusnac, Vasile Pavel, Nicolae Raievschi, Anton Borş, Arcadie Evdoşenco. Lucrărileconferinţei şi-au găsit reflectare într-o ediţie specială a publicaţiei noastre (LimbaRomână, nr. 4 (22), 1995).2Atmosfera din Parlamentul de atunci nu era simplă. Respectiva conferinţăa constituit o testare a opţiunilor parlamentarilor, parte din care, într-adevăr, nucunoşteau limba de stat. Organizatorii conferinţei au solicitat ca cei doi oameni deştiinţă sosiţi din Kiev şi Sankt Petersburg să vorbească în limba rusă tocmai pentrua spori credibilitatea argumentelor prezentate. Starea de spirit din Parlamentul dela 1995 este surprinsă şi în notele ziaristului bucureştean Costin Buzdugan: „Salade şedinţe a Parlamentului de ia Chişinău a găzduit astăzi dimineaţă lucrările conferinţeiştiinţifice cu tema «Limba română este numele corect al limbii noastre». Odezbatere aprinsă, provocată ieri de către reprezentanţii fracţiunii Unitate-Edinstvo,a evidenţiat, o dată în plus, subtextul: neobţinând prin vot schimbarea locului dedesfăşurare, socialiştii rusofoni şi o parte dintre agrarieni au anunţat că vor boicotaconferinţa care-şi declarase drept scop «iniţierea electoratului şi a reprezentanţiloracestora în Parlamentul Republicii Moldova în problema denumirii adecvate a limbiioficiale a statului». Şi astfel argumentele unor academicieni şi ale altor specialiştiîn lingvistică împotriva glotonimului «limba moldovenească» au fost ascultateastăzi exact de către acei care deja sunt convinşi: Preşedintele Mircea Snegur,autorul iniţiativei legislative privind articolul 13 din Constituţie, dl Petru Lucinschi,cel care a încercat să introducă în Constituţie măcar identitatea dintre «limbamoldovenească» şi «limba română», dl Nicolae Andronic, cel care a demisionatîn fruntea unui grup de agrarieni tocmai din acest motiv, toţi deputaţii din opoziţiecare au votat contra actualei formulări a articolului 13 şi specialiştii din Academie,care de un an protestează în aceeaşi problemă. Conferinţa ştiinţifică a devenit înfelul acesta doar un gest simbolic care mâine îşi va consuma cel de-al doilea actîn sala Uniunii Scriitorilor, pentru că la Parlament se va desfăşura o bătălie hotărâtoare:agrarienii consecvenţi cer ca demisionarilor să li se retragă mandatelepentru a fi înlocuiţi, demisionarii încearcă să modifice statutul deputaţilor pentru aputea forma grupuri parlamentare ale unor partide în curs de formare. Astăzi dupăamiază Parlamentul a continuat să examineze în a doua lectură proiectul Legii Învăţământuluişi, exact absenţii de dimineaţă, cuvântând mai ales în limba rusă, auîntreţinut cele mai aprige dispute atât în ceea ce priveşte organizarea învăţământuluiparticular, cât şi în ceea ce priveşte autonomia universitară” (Limba Română,nr. 4 (22), 1995, p. 120-121).