PDF - Limba Romana

Tezaur 331la această sărbătoare, era Vălăritul:„Flăcăii porneau cu lăutarii pela casele unde se adunau cumpăniişi duceau cu ei o pască cu treiouă roşii şi cântau Hristos a înviat.Lăsau pasca acolo şi primeau alta,mergeau apoi în altă parte şi făceauacelaşi lucru, lăsând pasca primităşi dându-li-se alta, şi în plus uncolac – partea cântăreţilor. Astfelcircula pasca de la o casă la alta. Flăcăii nu uitau să treacă şipe la primarul comunei, căruia îidădeau un miel, iar muzica îi cântaun marş” [2, p. 94].În ziua de Înălţarea Domnului(la 40 de zile după Paşti), cunoscutăîn popor sub numele de Ispas (din sl.Spas – Spasiteli, Mântuitor), oameniise salută cu „Hristos s-a înălţat!” şi li serăspunde „Cu adevărat s-a înălţat!”.Petre Ştefănucă menţioneazărolul elevilor în înregistrarea materialeloretnofolclorice pentru întocmireacărţii Din datina Basarabiei: „Sacrificându-şicele câteva luni de vacanţă,ei au adunat toate rânduielile lasărbători, naştere, nuntă şi înmormântare,iar profesorii lor de limbaromână au reconstituit, din acestefrânturi, icoana vieţii de obiceiuri şidatini a Basarabiei” [3, p. 117].Autorii lucrării Din datina Basarabieiobservau că „poezia popularăîn Basarabia e ameninţatăsă fie înlocuită de poezia searbădăa oraşului, cuplete, şlagăre etc.,care n-au nimic comun cu sufletulîncă sănătos al ţăranului nostru, darcare se impun prin puterea nefastăa imitaţiei” [2, p. 162].Petre Ştefănucă considerăcă profesorii O. Constantinescu şiI. Stoian, „urmărind, în primul rând,anumite scopuri educative printreelevi şi învăţători, au renunţat laprezentarea dialectală a textelor”[3, p. 118].Este justificată şi următoareaobiecţie a lui Petre Ştefănucă: „S-ascăpat din vedere să se arate naţionalitateapopoarelor din satele deunde au fost adunate informaţiilefolclorice. Multe obiceiuri specificbulgăreşti sau ruseşti sunt trecuteca aparţinând moldovenilor. Notăm,printre altele, obiceiul curbanelor(miei fripţi la Sfântul Gheorghe) şiîntrecerile la trânta de sărbători, dinsatele bulgăreşti Valea Perjii – Tighinaşi Hasan Batâr – CetateaAlbă” [3, p. 118].Obiceiul curbanul este străinpentru moldoveni. P. Ştefănucămenţiona că tradiţia aceasta se practicala Sfântul Gheorghe (23 aprilie /6 mai), când se mânca tradiţionalcarne de miei fripţi. Însă autorii lucrăriiDin datina Basarabiei plasauacest obicei la sărbătoarea SfântuluiNicolae de vară [2, p. 116].Această lucrare este utilă înprimul rând pentru folclorişti, incluzândinformaţii interesante despretradiţiile populare basarabene.Referinţe bibliografice1. Datcu, Iordan, Ion I. Stoian //Datcu, Iordan. Dicţionarul etnologilorromâni, Bucureşti, 1998, vol. II.2. Constantinescu, O. O., Stoian,I. I., Din datina Basarabiei. Materialuleste adunat de elevii Şcoalei Normalede Băieţi din Chişinău, Chişinău, 1936.3. Ştefănucă, Petre, Şcoala Normalăde învăţători, Chişinău. Din datinaBasarabiei. O. O. Constantinescuşi I. I. Stoian // Viaţa Basarabiei, 1936,nr. 5-6.