PDF - Limba Romana

Gramatică 113ce din componenţa microsistemelorse emit prin trei acte articulatorii:excursia, ţinuta şi recursia. Esteo regulă firească a rostirii îngrijite.Datorită acestui fapt componentelestructurilor îşi menţin trăsăturilevocalice specifice LRLC.O altă realitate constatămîn VRS. Atunci când informatoruleste liber în exprimare, spontan,vocalele se comportă diferit înprocesul de comunicare verbală.De exemplu, în structurile citatesunetul semideschis, anterolingual,nonlabial [e] pierde o trăsăturăvocalică – gradul de deschidere.Rezultă că vocalele literare pierdcalitatea şi melodia lor firească,formată de tradiţia literară, de normeleortologice. Bunăoară: [şi iiimpun, şi ii elibereazî, şî ii înşep, şiii adunî, şi ii urcî, şi ii ocupî]. Prinpierderea gradului de deschidereal anterolingualelor, aceste structurise depărtează de cele literareşi se apropie de rostirea dialectală,nonliterară, nonnormată.Ne propunem să examinămsub aspect experimental structurile(microsistemele) compuse din mediolinguala[ă], diftongul [ei] şi altevocale: [că ei insistă, că ei emit, căei încearcă, că ei admit, că ei urmăresc,că ei ocrotesc].Vocalele din structurile atonese opun prin raportul opoziţional decantitate şi calitate (semideschis –închis şi semideschis – deschis) înLRLC, conferindu-le acestor structuridinamism şi expresivitate în armoniecu configuraţia lor ritmo-melodicătradiţională, fixată pe spectrograme,sonagrame şi intonograme.Cum se comportă vocalele dinmicrosistemele citate în VRS? Caşi în cazul celor examinate anterior,vocalele atone (fără sprijin consonantic)pierd din cantitate şi calitate,prin închidere. Un exemplu: [cîii insistî, cî ii emit, cî ii înşearcî, cîii admit, cî ii urmaresc, cî ii ocrotesc].Deci, vocalele din microsistemepierd, prin închidere, o partedin energie fonică şi din melodie,devenind modele specifice graiurilorVRS.E de observat însă că în microsistemelecitate au loc modificărinu numai în calitatea vocalelordin vecinătatea diftongului, ci şi înstructura acestuia, înfăţişarea foneticătransformându-se din [ei]în [ii].Vom supune analizei şi structuricompuse din cinci vocale, douăsemivocale şi trei consoane: [şiei au arat, ce ei au arat, că ei auarat, da ei au arat, nu ei au arat,o, ei au arat]. Menţionăm că înmicrosistemele citate prevaleazănumărul vocalelor. Pentru a descriecomportamentul vocalelor şi al diftongilor,vom utiliza procesul viu decomunicare verbală. În scopul calificăriiunităţilor fonice, am apelatla analiza auditivă şi am constatatcă toate segmentele sonore diferăcantitativ şi calitativ de modeleleliterare. În toate structurile are locun proces activ de închidere a vocalelorsemideschise [ă], [e], de înlocuirea anterolingualei închise [i]cu mediolinguala [î] şi reducereacompletă a diftongului [au], care semonoftonghează în vocala [o] silabică.A se compara: [şî ii o arat, şi