Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza

DIN NOU DESPRE BASILICA-BISERICĂ 257
seamnă că creştinarea dacilor a fost un proces extrem de profund şi de rapid,
desfăşurat între „revoluţia constantiniană” şi convertirea gothilor, adică cel
mult trei decenii 34 .
Cât priveşte denumirea Bisericii în general, după Gottfrid Schramm,
strămoşii românilor n-au folosit nici un termen, pentru că „nu a mai apărut
unul în munţii acestei etnii de păstori” (!) 35 .
Deşi erudit şi conţinând sugestii metodologice şi interpretative
valoroase, demersul lui Gottfried Schramm nu poate fi absolvit, aşa cum s-a
văzut, de-o anumită echilibristică în demonstraţie şi de-o anumită tendenţiozitate
în concluzii 36 .
Tot în 1995, dezvoltând o indicaţie din tratatul De re militari al lui
Vegetius redactat prin 383-388 37 , Constantin C. Petolescu a dedicat un studiu
unui edificiu mai puţin cunoscut, anume basilica din principia castrelor
romane 38 . Trei din cele zece atestări epigrafice ale acestei construcţii inventariate
de autor la scara întregului Imperiu provin din Dacia (două dintre ele
erau cunoscute şi pe vremea lui Pârvan, fiind incluse în CIL, III) 39 . Având în
vedere numărul mare de castre ridicate pe linia Dunării şi în Dacia, istoricul
bucureştean conchidea că militarii au avut un rol „determinant” în transmiterea
acestui cuvânt în română, mai ales că, după oficializarea noii religii de
către Constantinus I, soldaţii creştini au continuat să se adune pentru oficierea
serviciului divin în basilica din principia castrului 40 .
ständige balkanische Sprache voraus, die ā zu ō gewandelt hatte… Konkret gesprochen: die
Goten entlehnten von Karpaten-Dakern”.
34 „Revoluţia constantiniană” a avut loc în 313, dar controlul constantinian asupra
regiunii Dunării de Jos s-a instaurat abia în 324, după eliminarea lui Licinius. Abia prin
foedus-ul din 332 cu goţii se statua libertatea creştinismului la nord de Dunăre. Ulfila a fost
consacrat episcop abia în 341 – pentru toate acestea, cf. N. Zugravu, op. cit., 333.
35 G. Schramm, op. cit., 81.
36 Vezi şi C. Opreanu, Paganus şi basilica. Puncte de vedere referitoare la vechimea
înţelesului creştin în limba română, în EphNap, 11, 2001, 72: „un exerciţiu gratuit de
imaginaţie”; idem, Transilvania la sfârşitul antichităţii şi în perioada migraţiilor. Schiţă de
istorie cultuală, cu colaborarea lui C. Gaiu, Cluj-Napoca, 2003, 38: „analiza şi concluziile
sale sunt tendenţioase, neclare şi neconvingătoare, în pofida risipei de erudiţie”.
37 Vezi şi TLL, II, col. 1763.
38 C. C. Petolescu, Un edificiu militar roman: basilica, în ArhOlt, S.N., 10, 1995, 29-36.
39 Este vorba despre o inscripţie din castrul de la Slăveni (IDR, II, 499 = C. C. Petolescu,
op. cit., 33, nr. 2; acum şi în ILD, 130), alta din cel de la Micia (CIL, III, 1343 =
IDR, III/3, 77 = C. C. Petolescu, op. cit., 33, nr. 3) şi alta din cel de la Potaissa (CIL, III,
*83 = C. C. Petolescu, op. cit., 33, nr. 4; acum şi în ILD, 462); vezi şi infra.
40 C. C. Petolescu, op. cit., 32.