Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza

DIN NOU DESPRE BASILICA-BISERICĂ 277
materialului cunoscut până acum, abia spre mijlocul secolului al III-lea 145 .
De asemenea, la fel ca şi în ţinuturile învecinate 146 , nici o descoperire arheologică
nu poate fi pusă în legătură cu vreun edificiu creştin de cult 147 . Scepticismul
nu trebuie însă să ne copleşească. Fără a obnubila condiţiile istorice
specifice regiunii Dunării de Jos la jumătatea veacului amintit (invazii, instabilitate,
declin demografic ş.a.), în măsura în care urmele creştine ne permit
să observăm un impuls în dezvoltarea comunităţilor de aici, avem dreptul
să credem că, aşa cum s-a întâmplat în alte arii latinofone, fidelii din provinciile
daco-moesice au putut vehicula termenul basilica în sensul de „clădire
de cult”. E doar o ipoteză, în sprijinul ei putând invoca numai argumente
indirecte. Astfel, aplicând consecvent principiul metodologic (3) evocat
mai sus, conform căruia basilica desemna în epocă ideea de sală spaţioasă,
destinată reunirii unor grupuri numeroase, şi că, deci, nu trebuie raportată la
un tip arhitectural aparte, atunci există dovezile care să permită acceptarea
faptului că şi creştinii carpato-dunăreni au cunoscut aspectele de civilizaţie
materială şi de limbă care se le îngăduie preluarea cuvântului respectiv cu
sensul amintit. Astfel, în Dacia, basilicae exercitatoriae sunt atestate epigrafic
în castrele de la Slăveni (jud. Olt) (basi]licam dederu[nt) 148 , Micia
(Veţel, jud. Hunedoara) (bas(ilicam) al(ae) Cam(pagonum)) 149 şi Potaissa
(Turda, jud. Cluj) (basilicam leg(ionis) V Mac(edonicae)) 150 iar arheologic
la Arcidava (Vărădia, jud. Caraş-Severin) 151 , Tibiscum (Jupa, jud. Caraş-Severin)
152 , Buciumi (jud. Sălaj) 153 , Moigrad-Pomet (jud. Sălaj) 154 , Potaissa
145 N. Zugravu, op. cit., 175-213 (cu bibliografia anterioară); N. Gudea, I. Ghiurco,
op. cit.; C. Băjenaru, Un opaiţ cu simboluri paleocreştine descoperit la Tomis, în Pontica,
35-36, 2002-2003, 217-223.
146 N. Zugravu, op. cit., 185-186; N. Gudea, I. Ghiurco, op. cit., 97-99; N. Gudea,
D. Chiu, Descoperiri creştine timpurii (până la 313 p.Chr.) în provinciile romane din jurul
Daciilor. Contribuţii la istoria creştinismului timpuriu (preconstantinian), în Studia Universitatis
Babeş-Bolyai. Theologia catholica, 50, 2005, 1, 9-86.
147 N. Zugravu, op. cit., 185.
148 IDR, II, 499 = C. C. Petolescu, op. cit., 33, nr. 2 = EDH, 11608 = ILD, 130; vezi şi N.
Zugravu, op. cit., 213, nota 312.
149 CIL, III, 1343 = IDR, III/3, 77 = C. C. Petolescu, op. cit., 33, nr. 3 = EDH,
20623; vezi şi N. Zugravu, op. cit.
150 CIL, III, *83 = C. C. Petolescu, op. cit., 33, nr. 4 = ILD, 462; vezi şi N.
Zugravu, op. cit.
151 N. Gudea, Der Dakische Limes. Materialien zu seiner Geschichte, Sonderdruck
aus JRGZ, 44, 1997, 26.
152 D. Benea, P. Bona, Tibiscum, Bucureşti, 1994, 47-48; N. Gudea, op. cit., 33.
153 Idem, Castrul roman de la Buciumi. Das Römergrenzkastel von Buciumi,
Zalău, 1997, 46; idem, Das Dakische Limes..., 42-43.