Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza

296
Nelu ZUGRAVU
perite 242 . Analize din ultimele decenii ale dezvoltării creştinismului în spaţiul
nord-dunărean în perioada postromană au demonstrat, totuşi, pe baza
materialului arheologic, pe lângă existenţa a două (?) basilici în Porolissumul
sfârşitului de secol IV 243 , posibilitatea funcţionării altora în diferite
puncte din teritoriul intra- şi extracarpatic, mai ales în veacurile al IV-lea şi
al VI-lea 244 . Nucleele creştine daco-romane şi apoi romanice nord-dunărene
trebuie să fi utilizat în scopuri ecleziastice în special locuinţe 245 – fenomen
pe deplin atestat arheologic şi literar în Antichitatea romană târzie 246 , iar în
spaţiul românesc în plin Ev Mediu 247 . În context, fără a sfida bunul-simţ,
îndrăznim să ne întrebăm dacă pierderea lui domus – „casa luxoasă” în
limba română în favoarea lui casa – „locuinţa modestă”, care a intrat în
componenţa expresiei „casa Domnului” 248 , nu s-ar putea explica nu numai
242
Dan Gh. Teodor a presupus că locuinţa A1 descoperită în aşezarea de la Iaşi-Nicolina
ar fi putut servi, datorită disensiunilor sale, ca locaş creştin de cult (D. Gh. Teodor,
Creştinismul la est de Carpaţi de la origini până în secolul al XIV-lea, Iaşi, 1991, 81, 158-
159), dar care, după opinia noastră, este o locuinţă germanică de tip Stallhaus (N. Zugravu,
op. cit., 354, nota 235). De asemenea, Octavian Liviu Şovan a propus aceeaşi destinaţie
unei construcţii de piatră din partea sud-vestică a necropolei de la Mihălăşeni (jud. Botoşani)
(idem, Necropola de tip Sântana de Mureş-Černjachov de la Mihălăşeni (judeţul Botoşani),
rezumatul tezei de doctorat, Iaşi, 1998, 2, 23; idem, Necropola de tip Sântana de
Mureş-Černjachov de la Mihălăşeni (jud. Botoşani), Târgovişte, 2005, 147, 229-231, 285,
337), dar noi ne-am exprimat categoric îndoiala faţă de o asemenea atribuire (N. Zugravu,
Erezii şi schisme…, 65, nota 249). În sfârşit, Alexandru Popa a avansat opinia că un edificiu
de piatră că la Sobari (Republica Moldova) ar putea reprezenta „les vestiges d’une «basilique
sans abside»” (A. Popa, Le complexe de Sobari (R. Moldova) datant de la période romaine
tardive et Ulfila, l’évêque de Gothes, în Congresul al IX-lea Internaţional de Tracologie.
Tracii şi lumea circumpontică. IX-th International Congress of Thracology. Thracians
and Circumpontic World (Chişinău-Vadul lui Vodă, 6-11 sept. 2004). Rezumate-Summaries,
Chişinău, 2004, 133-134).
243
N. Zugravu, Geneza creştinismului…, 289; N. Gudea, I. Ghiurco, op. cit., 199-
200; N. Gudea, op. cit., 161, fig. 11; D. Benea, op. cit., 122-132.
244
N. Zugravu, op. cit., 290-291, 414-416; D. Benea, op. cit., 114-117 (basilica de
la Tibiscum).
245
N. Zugravu, op. cit., 290-291, 337, 416; D. Benea, op. cit., 117-119: basilica
din aşezarea rurală de la Gornea; caracterul creştin al acestui habitat a fost respins de N.
Gudea, Notiţe de arheologie creştină. 1. O clădire din aşezarea rurală de la Gornea între
locuirea rustică şi basilica creştină, în Banatica, 16/I, 2993, 263-272.
246
N. Zugravu, op. cit., 290, 312 (notele 94-95, cu exemple şi trimiteri); adaugă: P.
F. Barton, op. cit., 2, 113-119; G. Gounaris, G. Velenis, Casa paleocristiana di Philippi, în
Acta XIII Congressus internationalis archaeologiae christianae…, III, 355-366.
247
N. Zugravu, op. cit., 37, nota 22, cu trimiteri.
248
Expresia casa Dei apare în texte latine occidentale din perioada precarolingiană
– Y. Duval, op. cit., 378.