Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza

26
Dan APARASCHIVEI
onoruri militare şi administrative. De altfel, discuţiile din istoriografie despre
luptele la care a participat acest militar originar din Oescus, revenit în localitatea
de baştină ca decurion, au rămas încă fără o concluzie indubitabilă şi
relevantă 8 . Aceluiaşi personaj îi mai dedică o inscripţie T. Aurelius Artemidorus,
ca libert şi client al său, din care se mai păstrează doar ultimele rânduri 9 .
Augustal al coloniei Oescus, Artemidorus îi poartă praenomen-ul şi nomen-ul.
T. Aurelius Flavinus este numit în inscripţie princeps ordinis col(oniae)
Oesc(ensium) 10 . A fost, de asemenea, patron[us] collegi(i) fabr(um)
în Oescus. Sarcinile sale precise erau de a proteja drepturile membrilor
acestui colegiu cu o foarte bună reprezentare în oraşele din regiunea Dunării
de Jos, în raport cu autorităţile. În desemnarea sa ca patron al colegiului a
contat, pe lângă statutul social, puterea economică şi influenţa personală 11 .
Era şi membru al ordo equester.
Patru senatori locali de la Oescus, cărora le cunoaştem numele, au
gentilicii imperiale: doi Aelii, un Flavius şi un Aurelius. Apartenenţa la tribul
Papiria, de altfel tribul în care au fost înscrişi cetăţenii încă de la fondarea
coloniei de către Traian, este amintită în cazul a doi decurioni (nr. 3, 4).
Nr Numele Funcţia
crt
deţinută
1 Ael(i)us decurio ex
P[rocl]us col(lonia)
[Oesc(ensium)]
Tabelul I
Decuriones de la Oescus
Alte funcţii Sursa Datare Observaţii
- CIL III 7430
= ILBulg 69
Sfârşitul
sec. II
Roscia - marita
8 Vezi diverse opinii la V. Dobruski, Материали по археологията на Ьългария,
în Sbornik, 16-17, 1899-1900, 123-124, nr. 36; D. Tudor, Le prétendue guerre de Caracalla
contre les Carpes, în Latomus, 19, 1960, 2, 350-356; B. Gerov, Die Invasion der Carpen im
Jahre 214, în Acta of the fifth International Congress of Greek and Latin Epigraphy,
Cambridge, 1971, 431-436; E. Doruţiu-Boilă, Incursiunea carpilor din anul 214 e.n., în
SCIV, 24, 1973, 3, 435-441; C. C. Petolescu, Din nou despre pretinsul război al lui
Caracalla contra carpilor, în SCIVA, 39, 1988, 3, 281-286; D. Boteva, op. cit., 515-519.
9 ILBulg, 19 şi B. Gerov, op. cit., 432.
10 Acest titlu a avut ca sursă de inspiraţie, probabil, onoarea de princeps Senatus,
de la Roma. În cazul magistratului nostru credem că era un titlu onorific menit să exprime
deosebita preţuire pe care locuitorii din Oescus o arătau ilustrului personaj implicat cel mai
sigur în activităţi militare de succes în această zonă.
11 E. Kornemann, Collegium, în RE, IV.1, 1900, col. 424-425. Pentru Moesia
Inferior este singurul patron al acestui colegiu. Pentru comparaţie, în Dacia se cunosc şase:
R. Ardevan, Le collège de fabres à Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN, 15, 1978, 169.