Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza

264
Nelu ZUGRAVU
oada) constantiniană” 81 , cuvântul ecclesia a căpătat sensul concret, de „loc
de cult” (sic!), iar basilica pe cel de „comunitate creştină” 82 ; tot atunci, „termenul
basilica a cunoscut o resuscitare prin donarea basilicilor păgâne creştinilor
(sic!)” 83 .
Astfel, autorul studiului a ajuns la mai multe încheieri, dintre care interesează
aici următoarele:
1) Termenul creştin basilica nu are ca punct de plecare nici basilicile
profane, nici basilicile sinagogale, „ci desemnarea unei camere mari dintr-o
casă privată în care se săvârşea euharistia încă din vremea apostolică” 84 .
2) El a fost adus „în spaţiul daco-getic (sic!)” de „colonii veniţi în
Dacia” 85 , „având acelaşi sens concret, de «loc de cult», de «cameră de oaspeţi»
în care se săvârşea euharistia” 86 .
3) Propagate de misionari, în special în perioada constantiniană şi
postconstantiniană, cuvintele ecclesia şi basilica s-au impus în zone diferite
ale Romániei, primul „în spaţiul occidental, unde organizarea bisericească
era solidă”, iar cel de-al doilea „în zone periferice sau izolate, adică în
Orient, în Dacia, în Africa şi în Britania, sau în nordul României, în Polonia,
Raetia, Italia, Franţa, Spania” 87 .
Premisele şi concluziile demersului lui Traian Diaconescu sunt
aproape în întregime greşite, fapt datorat informării necorespunzătoare şi defectuoase
88 , completei ignoranţe privind istoria creştinismului universal şi a
celui din regiunea danubiană, dezorientării în geografia ecleziastică antică 89 ,
neconsultării directe a surselor utilizate – de unde, numeroasele greşeli de
81
Ibidem, 33, 35.
82
Ibidem, 32, 33, 35, 38.
83
Ibidem.
84
Vezi supra şi ibidem, 34, 37 (de unde provine citatul).
85
Autorul nu e foarte convins de acest lucru, pentru că la p. 33 scria: „fusese adus
în Dacia, probabil, da coloni încă din vreme lui Traian” (subl. n.).
86
Ibidem, 38.
87
Ibidem, 38-39, citatul fiind de la p. 38; vezi şi p. 36 şi 39 (nota 4).
88
Doar două exemple: la nota 13 (p. 39), citând vestitul Dictionnaire d’Archéologie
Chrétienne et de Liturgie, ni se indică drept coloană „«klosterkirche» dar şi «Grabkapelle»
(!)”; la foarte multe lucrări indicate lipsesc paginile, dovadă clară că nu le-a văzut
niciodată.
89
Printre altele, el nu ştie că Dalmatia face parte din Illyricum, de vreme ce pomeneşte
enumerativ în aceeaşi frază: „Termenii basilica şi ecclesia erau, la început, termeni
culţi, dar, treptat, au devenit termeni populari, atestaţi în inscripţii, îndeosebi în Illyricum,
Dalmaţia…” – ibidem, 39.