Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza

DIN NOU DESPRE BASILICA-BISERICĂ 275
stanţele în care termenul profan basilica, ce crea imaginea unei săli spaţioase,
destinate reunirii unor grupuri numeroase de persoane, a intrat în latina
creştină cu sensul de „lăcaş de cult”. Aşadar, este plauzibil să credem
că, în comparaţie cu ecclesia sau alte noţiuni sinonime, basilica nu era, la
începutul secolului al IV-lea, un termen foarte vechi; faptul că Itinerarium
Burdigalense, redactat în 333, ţinea să explice basilica prin dominicum 135
poate fi un indiciu, asupra căruia a atras atenţia încă Vasile Pârvan 136 , al asimilării
sale recente (poate câteva decenii) de latina creştină.
Această semnificaţie căpătată de termenul basilica o dată cu adoptarea
lui de către creştini nu s-a aflat în conexiune cu vreo formă arhitectonică
anume – casa elenistico-romană, basilica civilă, cea din castre sau din temple,
palatul imperial, mithrea, salile sinagogale ş.a, pe seama cărora, de-a
lungul timpului, s-a pus originea edificiului creştin de cult 137 , ci doar cu ideea
de încăpere largă, spaţioasă, pe care construcţiile amintite o generau. Cercetările
arheologice şi de istoria artei arată fără dubii că, înainte de Constantinus
I (306-337), în zonele latinofone ale Imperiului, nu se cunosc cu certitudine
suficientă edificii religioase creştine 138 . Prin urmare, denominaţia a
precedat tipul arhitectural basilical şi, aşa cum sublinia Christine Mohrmann,
chiar adoptarea acestuia o dată cu fundaţiile constantiniene 139 nu a
et la cathédrale en Afrique du Nord, în Actes du XI e Congrès international d’archéologie
chrétienne…, I, 345.
135
Itin. Burd.: „modo iussu Constantini imperatoris basilica facta est, id est dominicum,
mirare pulchritudinis” („tot acolo /peste cripta unde fusese pus trupul lui Isus –
n.n./, de curând, din ordinul împăratului Constantinus, a fost ridicată o bazilică, adică un
dominicum /biserică/, de o minunată frumuseţe”) – apud TLL, II, col. 1764; vezi şi H.
Leclercq, op. cit., în DACL, IV/2, col. 2221.
136
V. Pârvan, op. cit., 211. O altă opinie la Traian Diaconescu, op. cit., 41, nota
42, cu citări greşite.
137
Despre teoriile privind originea basilicii creştine vezi Ch. Delvoye, Basilika, în
RBK, I, col. 517-518; P. Testini, op. cit., 548-549; N. Duval, op. cit., în Atti del IX Congresso
internazionale di archeologia cristiana…, I, 513-523; idem, op. cit., în DECA, I,
753-755; J. Lafontaine-Dosogne, Histoire de l’art byzantin et chrétien d’Orient, deuxième
édition revue et augmentée, Louvain-la-Neuve, 1995, 13.
138
Vezi N. Zugravu, op. cit., 185-186, cu numeroase exemple şi bibliografie la p.
205-206, notele 162-184; adaugă: N. Duval, op. cit., în Atti del IX Congresso internazionale
di archeologia cristiana…, I, 523-531.
139
Ch. Delvoye, op. cit., col. 522-524; N. Duval, op. cit., 513; idem, op. cit., în
DECA, I, 753; L. Reekmans, L’implantation monumentale chrétienne dans le paysage urbain
de Rome de 300 à 850, în Actes du XI e Congrès international d’archéologie chrétienne…,
II, 865-866; R. Krautheimer, The ecclesiastical building policy of Constantine, în Costantino
il Grande dall’Antichità all’Umanesimo. Colloquio sul Cristianesimo nel mondo antico,