Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza

DIN NOU DESPRE BASILICA-BISERICĂ 281
b) Basilica reprezintă doar o parte, o anexă sau o biserică secundară
a unui edificiu creştin mai spaţios 183 , fapt confirmat arheologic în multe
zone creştine 184 .
c) Basilica este, în comparaţie cu ecclesia – lăcaşul unde rezidează
episcopul şi unde se desfăşoară liturghiile marilor sărbători creştine – aşadar,
catedrala 185 –, o clădire mai mică, unde are loc un serviciu cultic restrâns
186 sau se celebrează evenimente de importanţă locală. Astfel, referindu-se
la veghile instituite de unul dintre predecesorii săi, episcopul Perpetuus
(459-489), Gregorius Turonensis (540-594) scria că acestea se desfăşurau
astfel: „Natale Domini in ecclesia. Epiphania in ecclesia. Natale sancti
Iohannis ad basilicam domni Martini. Natale sancti Petri episcopatus ad
ipsius basilicam. Sexto Kalendas Aprilis resurrectio domini nostri Iesu
Christi ad basilicam domni Martini. Pascha in ecclesia. Die ascensionis in
basilica domni Martini. Die quinquagesimo in ecclesia. Passio sancti Io-
perii Iuliani incenderint” (CSEL, LXXXII, 63); 18: „ecclesiarum basilicae” (CSEL, LXXXII,
65); Hier., In Zach, 2, 8: „ecclesiarum basilicas” (apud TLL, II, col. 1764).
182
La Optatus de Mileuis (Numidia) – apud TLL, II, col. 1766.
183
Itin. Eg., 25, 2 (SC 296, 246); 24, 8: „in basilica, quae est loco iuxta Anastasim, foras
tamen” (SC 296, 242). Pierre Maraval identifică această basilica cu un atrium situat între basilica
Anastasis şi Golgotha (SC 296, 242); Hier., Ep. LX, 12: „qui basilicas ecclesiae” (CSEL, LIV, 564).
184 e
N. Duval, L’évêque et la cathédrale en Afrique du Nord, în Actes du XI Congrès
international d’archéologie chrétienne…, I, 386, 387.
185 e
Topographie chrétienne des cités de la Gaule des origines au milieu du VIII
siècle, Paris, I, Province ecclésiastique de Trèves (Belgica Prima), par N. Gauthier, 1986,
passim; II, Provinces ecclésiastiques d’Aix et d’Embrun (Narbonensis Secunda et Alpes
Maritimae), par Y. Duval, P.-A. Février, J. Gyon, La Corse, par Ph. Pergola, passim; III,
Provinces ecclésiastiques de Vienne et d’Arles (Viennensis et Alpes Graiae et Poeninae),
par J. Biarne, R. Colardelle, P.-A. Février, Ch. Bonnet, F. Descombes, N. Gauthier, J.
Guyon, C. Santschi, 1986, passim; IV, Province ecclésiastique de Lyon (Lugdunensis Prima),
par B. Beaujard, P.-A. Février, J.-Ch. Picard, Ch. Pietri, J.-F. Reynaud, 1986, passim;
V, Province ecclésiastique de Tours (Lugdunensis Tertia), par L. Pietri, J. Biarne, Paris,
1987, passim; VII, Province ecclésiastique de Narbonne (Narbonensis Prima), par P.-A.
Février, X. Barral i Altet, 1989, passim; VIII, Province ecclésiastique de Sens (Lugdunensis
Senonia), par J.-Ch. Picard et alii, 1992, passim; IX, Province ecclésiastique de Rouen
(Lugdunensis Secunda), par N. Gauthier et M. Fixot, 1992, passim; X, Province ecclésiastique
de Bordeaux (Aquitania Secunda), par L. Maurion et alii, 1998; XI, Province ecclésiastique
de Mayence (Germania Prima), par N. Gauthier et alii, 2000, passim. A.
Erlande-Brandenburg, Catedrala, traducere de D. Moarcăş, Bucureşti, 1993, 47-59; Ch.
Pietri, Chiesa e comunità locali nell’Occidente cristiano (IV-VI d. C.): l’esempio della
Gallia, în idem, Respublica Christiana…, p. 477-480.
186
Ambr., Ep. LXXVI (20), 24: „Cum fratribus psalmos in ecclesiae basilica minore
diximus” (CSEL, LXXXII, 123).