Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza

360
NOTE BIBLIOGRAFICE / NOTIZIE BIBLIOGRAFICHE
7; „profunda criză politică din secolele IV-V” – p. 12 etc.), exprimările ilogice şi
eronate, care provoacă zâmbet şi confuzie („Eforturile lui Aurelianus de refacere
a unităţii imperiului îi aduce (sic!)... (p. 11); „funcţia imperială primeşte (!) caracter
despotic... Împăratul se va intitula dominus et deus, la care se vor adăuga atribute
(!) de despot şi bazileu. Ele impun supunerea completă faţă de purtătorul lor, asemenea
monarhiilor elenistice şi orientale” (p. 12); „după căderea Imperiului Roman
de Apus, prin îndepărtarea ultimului împărat roman Romulus Augustulus în anul
476 de către regele herurilor /corect, herulilor – n.n./ Odoacru, acesta trimite împăratului
Zenon la Constantinopol însemnele imperiale de la Roma” (p. 16); „coabitarea
dintre autohtoni şi migratori şi influenţa covârşitoare a civilizaţiei statului bizantin
declanşând procesul de etnogeneză europeană în provinciile europene ale
imperiului (!), respectiv romanitatea orientală (!) (p. 21); „onomasticile (!) celtice
şi germanice” (p. 69); „Callatis... are statutul unui (!) /corect, unei – n.n./ civitas
foederata” (p. 90); „teritoriul dacic neintegrat provinciilor Dacia şi Moesia Inferior
vor rămâne (sic!) sub controlul dacilor liberi” (p. 93); „arta, pictura şi sculptura
paleocreştină a utilizat (sic!) simboluri specifice creştinismului” (p. 137); „problema
aportului pe care personalităţi creştine... l-au adus (sic!)” (p. 145), „descoperiri
migratoare (!)” (p. 191) etc.), formulările tautologice („etnogeneza popoarelor
(sic!) europene” – p. 7, 45; „etnogeneza poporului (sic!) român – p. 8; „etapizării
cronologice” – p. 136 etc.), inconsecvenţele şi chiar greşelile din redarea onomasticii
antice, dar şi moderne, uneori pe aceeaşi pagină (Spania /în Antichitate?/
(p. 16, 25, 30) – Hispania (p. 18, 115) – Hispannia /sic!/ (p. 69, 71), Teodosius
(p. 14, 25, 27, 28, 120, 121) – Teodosiu (p. 14, 15, 19, 20, 120, 121, 157) –
Theodosius (p. 29, 30, 123, 160, 172), Polibiu (p. 22) – Polybius (p. 91), Cunimund
(p. 33) – Kunimund (p. 35), Tropaeum Traiani (passim) – Trophaeum Traiani (p.
92), Callatis (passim) – Calatis (p. 92), Anastasius (p. 14, 16, 123, 124, 185) –
Anastasios (p. 119, 121), Recared /corect, Reccared/ (p. 25), Iulius /corect, Iunius/
Soranus (p. 142), thraco-bythyniene /corect, bithyniene/ (p. 69), Sanium /corect,
Samnium/ (p. 70), Palmyria (p. 69) – Palmyra (p. 71), Siria (p. 69, 137) – Syria (p.
69), Tracia (p. 24, 41, 42, 69, 120, 137, 147, 148, 160) – Thracia (p. 24, 78, 121,
142), Milano (18) – Milan (p. 86) – Mediolanum (p. 30, 136), Hoghiş /corect,
Hoghiz/ (p. 31), Halmiris (p. 42) – Halmyris (p. 92, 144), Dinogeţia /corect, Dinogetia/
(passim), Scaptopare /corect, Scaptopara/ (p. 132), Scythia Major (Superior
(!), Prima (!)) (p. 137), Dacia Mediteraneea /corect, Mediterranea/ (p. 117, 139),
Capadocia /corect, Cappadocia/ (p. 141, 142, 145), Madgiaru /corect, Madgearu/
(p. 96), Livia /corect, Ligia/ Bârzu (p. 184) etc.), sistemul defectuos de trimiteri
la scrieri antice sau la autori moderni (Bejan habar n-are cum se citează un autor
antic, drept pentru care cititorul nu poate să-şi dea seama despre ce operă a acestuia
este vorba) („Procopius, 1972, p. 67” (p. 15); „Historia Augusta, p. 108-109. Cei
treizeci de tirani: Regalianus, 10” (p. 23); „Iordanes, 1939, p. 133” (p. 30); „Teophanes
Confesor, Cronografia, p. 278, 1970, p. 611” (p. 37); „Georgios Monachos,
IX, 20, p. 659, 1-10, 1970, p. 633” (p. 37); „Tacitus, XII, 29, 5” (p. 153); p. 102,