Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza

294
Nelu ZUGRAVU
parte din logica firească a lucrurilor, întrucât, cum aprecia tot Gottfried
Schramm, populaţiile păgâne convertite în veacurile IV-IX au denumit „biserica”
în sensul de „clădire de cult” folosind lexeme din vocabularul arhitectural
propriu 230 ; or, chiar în condiţiile decadenţei urbanismului, dar ale
menţinerii unei life in town 231 , daco-romanii veacului al IV-lea aveau în terminologia
proprie cuvântul basilica, ce desemna un loc de reuniune.
În context, ne putem întreba dacă şi la nord de Dunăre cultul martirilor
a avut vreun rol în folosirea cuvântului basilica. Pe linia fluviului, acest
lucru poate fi acceptat fără rezerve, în sprijin venind atât argumente indirecte
– existenţa unor locuri sfinte şi de pelerinaj pe malul drept 232 , jurisdicţia
episcopilor sud-fluviali 233 –, dar şi câteva elemente concrete. Este vorba
despre descoperirea la Slăveni (jud. Olt) a unui edificiu de plan basilical
simplu, datat în secolul al IV-lea, în interiorul căruia s-a descoperit un mormânt
amenajat 234 , şi a unei basilici cu criptă ridicate în secolul al VI-lea la
Sucidava (Celei, jud. Olt), care, sub nivelul pardoselii, conserva şase sepulturi,
dintre care unul (M9), aparţinând unui bărbat, „a fost amenajat cu un
acoperiş decapotabil, pentru a putea fi vizitat” 235 ; atât mormântul de la Slăveni,
cât şi cel de la Sucivada trebuie să fi adăpostit un martir sau un cleric
local sanctificat. O lege din 26 februarie 386 îngăduia oricui să ridice peste
locul de veci al unui martir o construcţie, care, însă, „pentru cinstirea lui”,
trebuia să-i poarte numele 236 . Pentru nucleele din părţile centrale şi septentrionale
ale fostei provincii Dacia şi comunităţile romanice din spaţiul extracarpatic
pătrundem pe tărâmul ipotezelor, dar care nu sunt lipsite de credibi-
du nord du Bas Danube aux V e -VII e siècles ap. J.-C., în Ehnic Contacts and Cultural Exchanges
North and West of the Black Sea from the Greek Colonization to the Ottoman Conquest,
edited by V. Cojocaru, Iaşi, 2005, 417-423.
230 G. Schramm, op. cit.
231 Despre oraşele Daciei postromane, cf. D. Protase, op. cit., 7-17.
232 N. Zugravu, op. cit., în Europa XXI, 7-8, 1998-1999, 15-27.
233 Idem, Cu privire la jurisdicţia asupra creştinilor nord-dunăreni în secolele II-
VIII, în Pontica, 28-29, 1995-1996, 163-181; idem, Geneza creştinismului…, 241-243, 296-
297, 334, 367, 421-422, 488-489; idem, Creştinismul din regiunea dunăreană în mileniul I:
trei probleme, în SAA, 67, 2002, 87-90; D. Benea, op. cit., 144-146.
234 N. Zugravu, Geneza creştinismului…, 288-289; N. Dănilă, op. cit., 87; N. Gudea, I.
Ghiurco, op. cit., 200; D. Benea, op. cit., 121, fig. 23/2.
235 O. Toropu, C. Tătulea, Sucidava-Celei, Bucureşti, 1987, 219-220, fig. 22/2; N.
Zugravu, Geneza creştinismului…, 413, 422; idem, op. cit., în Europa XXI, 7-8, 1998-1999,
24-25; D. Benea, op. cit., 132-133, fig. 26; P. Gherghe, Bazilica de la Sucidava-Celei, în
MO, 54, 2002, 1-4, 91-95; N. Gudea, I. Ghiurco, op. cit., 203-204.
236 CTh, IX, 17, 7; vezi şi V. Pârvan, op. cit., 241, cu trimitere la nota 656.