Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza

NOTE BIBLIOGRAFICE / NOTIZIE BIBLIOGRAFICHE 365
docşi. Sub conducerea lui Athanaric şi a înaintaşilor
se afla o astfel de comunitate probabil
în Moldova, pe ambele maluri ale
Prutului.”
Ibidem: „O altă zonă era cea din Muntenia,
de pe malurile râului Buzău (Musaeus),
unde se găseau biserici «în sate şi în oraşe»
/sic!/”.
Ibidem, p. 143: „Alături de biserica ortodoxă
şi de cea ariană au existat la nord de Dunăre
pentru scurt timp şi biserici întemeiate de
adepţii sectei audiene.”
Ibidem: „Similitudinile în organizarea ecleziastică,
în liturghie şi practica cultică au
constituit factori importanţi ai ascensiunii
creştinismului în spaţiul extracarpatic.”
Ibidem: „Din izvoarele documentare se mai
poate constata că locuitorii creştini din spaţiul
nord-dunărean nu au abandonat complet
vechile credinţe. Convieţuirea în cadrul aceleiaşi
forme de habitat cu păgânii, în condiţii
sociale identice sau asemănătoare au determinat
conservarea mai îndelungată a unor
obiceiuri antice, compromisuri, reveniri la
practicile tradiţionale. Este una din particularităţile
care au /sic!/ determinat caracterul
popular al creştinismului dunărean.”
Ibidem, p. 144: „biserica devenind un factor
de conservare a romanităţii şi un mijloc de
asimilare a populaţiilor migratoare.”
Ibidem: „În fosta provincie Dacia, progresul
propagării creştinismului în secolul IV constituie
o continuare a procesului început în
vremea stăpânirii romane.”
Ibidem: „Structurile bisericeşti se mulează
pe cele administrative şi se extind în spaţiul
creştine (ortodoxe) diseminate în interiorul
diferitelor triburi germanice (kunja) şi aflate
sub obedienţa unei episcopii. Unul dintre
acestea se afla pe teritoriul clanului (kuni)
condus, succesiv, de Ariarich, Aorich şi
Athanarich, situat, probabil, în Moldova, pe
cele două maluri ale Prutului.”
Ibidem, p. 335: „O altă regiune unde se găseau
comunităţi ortodoxe a fost cea stăpânită
de Atharid, situată în Muntenia, pe malurile
râului Musaeos (Buzău). Conform datelor
din Martiriul Sfântului Sava Gotul, aici
se găseau biserici în «sate» şi în «oraşe».”
Ibidem, p. 336: „alături de o Biserică ortodoxă
(catolică) şi una ariană, la nord de Dunăre
a existat şi o Biserică înfiinţată de
adepţii sectei audiane.”
Ibidem, p. 338: „Între Biserica ortodoxă (catolică)
şi cea ariană au existat mai multe
afinităţi în organizarea ecleziastică, în liturghie
şi în practica cultuală. Similitudinile
dintre cultul ortodox şi cel eretic au constituit
factori importanţi ai ascensiunii creşti-
nismului în spaţiul est-carpatic.”
Ibidem, p. 340: „Creştinii de la est şi sud de
Carpaţi abandonaseră complet vechile credinţe?...
Convieţuirea în cadrul aceloraşi
forme de habitat cu păgânii, înrudirile, condiţiile
sociale asemănătoare au determinat
conservarea mai îndelungată a unor obiceiuri
antice, compromisuri, reveniri la practicile
tradiţionale... Aceasta a constituit, indiscutabil,
o altă cale a genezei creştinismului
popular în spaţiul carpato-dunărean.”
Ibidem, p. 246: „Religia creştină a fost, în
acest context, aşa cum a arătat istoriografia
românească, nu numai un factor de conservare
a romanităţii sud-dunărene, dar şi un mijloc de
asimilare a alogenilor.”
Ibidem, p. 287: „Progresul creştinismului în
fosta provincie trebuie văzut, în primul
rând, ca o continuare a procesului început
pe vremea stăpânirii romane.”
Ibidem, p. 288: „Cum structurile bisericeşti
s-au mulat pe cele administrativ-civile...