Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza

DIN NOU DESPRE BASILICA-BISERICĂ 263
„perioada preconstantiniană (anteconstantiniană)” 69 , intervalul „de la apostoli
la Augustin” 70 , secolul al II-lea 71 ).
2) Acest cuvânt „vechi, dar popular şi neevanghelic” 72 , avea, iniţial,
sensul de „odaie pentru frângerea pâinii” (domus basilica), apoi de „clădire
de cult”, spre deosebire de ecclesia, „termen tehnic, cult, evanghelic” 73 ,
care, în aceeaşi secvenţă temporală, desemna „comunitatea creştină”.
3) Dovada faptului că în faza tocmai amintită basilica a fost uzitată
cu înţelesul respectiv o reprezintă un „text apocrif /Traian Diaconescu nu
spune niciodată cum se numeşte acest text – n.n./, atribuit papei Clemens şi
tradus de Rufinus”, în care se poate citi: „domus suae ingentem basilicam
ecclesiae nomine consecraret” („consacrase, cu numele de biserică, odaia
cea mare a casei”) 74 ; aceasta reprezintă „prima atestare a termenului creştin
basilica” 75 – aşadar, la „începutul veacului II e.n. (sic!)” 76 .
4) „Dacă punem sub semnul întrebării acest text” – fapt pe care, de
altfel, autorul nu-l face niciodată 77 –, atunci rămân valabile argumentul logic
(„prezenţa enclavelor creştine în Dacia încă din vremea lui Traian (sic!)” 78 )
şi cel lingvistic (atestarea „într-o inscripţie din Britania” din „secolul al IIlea
(sic!)” a formei populare baselica pentru basilica, aşadar cu trecere lui i
la e, precum „Chrestianus” în loc de „Christianus”, cum „a scris” Tertullianus
„în lucrarea De idololatria, VII (sic!)” compusă „în 197 (sic!)”) 79 .
5) „Mai târziu, într-o perioadă neprecizată de cercetători” 80 , dar pe
care, până la urmă, Traian Diaconescu o echivalează cu „etapa (epoca, peri-
69 Ibidem, 33, 37, 38.
70 Ibidem, 32.
71 Ibidem, 34: „vechimea termenului basilica, după cum vedem, coboară în secolul
al II-lea e.n.”.
72 Ibidem, 33; vezi şi p. 35, 36, 38; la p. 39 scrie, însă, că, iniţial, şi basilica era un
termen cult!
73 Ibidem, 33; vezi şi 38.
74 Ibidem, 34: traducerea şi sublinierea lui Traian Diaconescu. Vezi şi p. 40, nota
28: „Acest text atribuit papei Clemens (sec. II e. n.) (sic!) şi tradus de Rufinus (sec. IV e.
n.) (sic!) atestă conservarea tradiţiei apostolice de săvârşire a euharistiei într-o casă privată
şi, de asemenea, utilizarea termenului basilica pentru locul de cult creştin”.
75 Ibidem, 34.
76 Ibidem, 37. Traian Diaconescu nu ştie că papa Clemens „obiit martyrio temporibus
Traiani”, respectiv în anul 98 – LP, IV, 4.
77 Vezi T. Diaconescu, op. cit., 33, 37.
78 Ibidem, 34.
79 Ibidem, 34, 37.
80 Ibidem, 32.