Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza

DIN NOU DESPRE BASILICA-BISERICĂ 273
română capătă o semnificaţie sporită, fiind de datoria istoricului şi a lingvistului
să determine cauzele şi data producerii fenomenului respectiv.
(5) Semnificaţia intrinsecă a termenilor basilica şi ecclesia pentru istoria
romanităţii dunărene între Antichitate şi Evul Mediu este sporită dacă
evoluţia lor este raportată la cea a altor noţiuni din aceeaşi sferă terminologică,
respectiv cea a creştinismului 121 .
Pornind de la aceste principii metodologice, să urmărim acum fenomenul
la nivelul Imperiului, pentru a-l particulariza apoi la spaţiul dunărean.
3. Analiza istorică
3.1. Basilica înainte de „pacea Bisericii”
Prima menţiune a utilizării de către creştini a cuvântului basilica
având doar înţelesul de „clădire de cult” provine din provincia Africa şi datează
din anul 314 122 , dar cu referire la anul 303; este vorba despre textul
numit Gesta apud Zenophilum, în care se menţionează distrugerea unor biserici
la Zama şi Furni în timpul persecuţiei lui Diocletianus – „et Zama
(sic!) et Furnis dirui basilicas” 123 . Un alt text din acelaşi dosar – Acta purgationis
Felicis Episcopi Autumnitani – aminteşte basilica existentă în oraşul Abthungi
prin 314 124 . Descoperiri epigrafice din aceeaşi zonă romană demonstrează
că, aici, la începutul secolului al IV-lea, termenul, cu aceeaşi semnificaţie,
era intrat în uz 125 . Originea trebuie să fi fost una populară, de vreme
ce, în 313-315, când compunea De mortibus persecutorum, Lactantius (cca
240 – cca 320) – african şi el – folosea pentru „clădirea de cult” termenul
121 Urmăm aici tot sugestiile lui I. Fischer – ibidem, 14, 18.
122 În multe lucrări româneşti de lingvistică apare anul 315 – H. Mihăescu, op. cit.,
310; idem, La romanité…, 297; C. Frâncu, op. cit., 32, dar la 74 menţionează anul 314.
123 H. Leclercq, op. cit., col. 545; Ch. Mohrmann, op. cit., 227; Y. Duval, Chrétiens
d’Afrique à l’aube de la paix constantinienne. Les premiers échos de la grande persécution,
Paris, 2000, 369.
124 Ibidem, 369, 371.
125 AE, 1969/70, 737c = EDH, 12706 (inscripţie de la Altava, Mauretania Caesariensis
– astăzi, Ouled Mimoun, Algeria, datată în anul 309): [Confe]ssione sancti et bas-
(s)ilica dominica…; CIL, VIII, 9708 (inscripţie din fosta provincie Mauretania Caesarensis
datată în anul 324 şi localizată la Orléansville (în sec. XIX), actualmente El Aznam-Chetif,
în Algeria): Pro(vinciae) / CCLXXX et V XII Kal(endas) / Dec(embres) eius basilicae /
fundamenta posita / sunt et fa[---]ma / pro(vinciae) CCLXX[---] in / mente habeas [---]m /
servum dei[--- i]n / deo vivas; vezi şi Ch. Mohrmann, op. cit., 228; P.-A. Février, Afrique,
IV. Archéologie, în DECA, II, 41; Y. Duval, op. cit., 370.