Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza

334
NOTE BIBLIOGRAFICE / NOTIZIE BIBLIOGRAFICHE
Suceveanu 3 , Ioan C. Opriş 4 . Acestora li se adaugă cea publicată recent de Dorel
Paraschiv, tânăr arheolog format la Universitatea ieşeană, actualmente la Institutul de
studii eco-muzeale din Tulcea. Cum bine observă autorul în Introducere, „amforele
reflectă cel mai bine relaţiile comerciale dintre diverse regiuni geografice” – relaţii
care, în mod evident, nu pot fi rupte de anumite evenimente istorice (p. 9). Întreaga
lucrare ne convinge de acest adevăr pentru teritoriul dintre Dunărea de Jos şi Marea
Neagră, aflat în Antichitate între graniţele provinciei romane Moesia Inferior, iar
apoi al celor romano-bizantine Scythia şi Moesia Secunda. Cunoscând foarte bine
contribuţiile de până acum din istoriografia internaţională şi cea românească, Dorel
Paraschiv a analizat cu minuţiozitate descoperirile de amfore, clasificându-le riguros
şi convingător după zone de producţie şi tipologic. Astfel a ajuns la concluzia
că, din punct de vedere al provenienţei, în zona Dunării de Jos au circulat amfore
de fabricaţie pontică (p. 17-55), occidentală (p. 57-76), orientală (p. 77-121) şi
nord-africană (inclusiv egipteană) (p. 123-142). În ceea ce priveşte tipurile, autorul
a inventariat 70 de tipuri, dintre care 18 pontice, 14 occidentale, 21 orientale şi 17
nord-africane (p. 143), unele fiind identificate pentru prima dată. Acest material
extrem de bogat a îngăduit lui Dorel Paraschiv să avanseze o interesantă observaţie
de natură istorică, anume că, dacă în timpul Principatului, amforele occidentale şi cele
orientale au circulat în proporţii relativ comparabile în zona Dunării de Jos, în vremea
Dominatului, balanţa a înclinat, în mod firesc, în favoarea celor din regiunile
răsăritene ale Imperiului (p. 148). Un substanţial rezumat în limba engleză (p. 149-
173), abrevierile (p. 175-179), bibliografia (p. 181-201) şi mai multe anexe (tabele,
grafice, planşe) (p. 205-256) întregesc conţinutul acestei importante lucrări, care va
deveni, cu siguranţă, una de referinţă pentru arheologia spaţiului dobrogean antic.
Nelu ZUGRAVU
LILIANA TROFIN, Romanitate şi creştinism la Dunărea de Jos în secolele
IV-VIII [Romanité et christianisme au Bas-Danube dans les siècles IV-VIII],
Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2005, 420 p.
L’oeuvre signée par Liliana Trofin s’ajoute aux contributions dédiées à la
connaissance de la romanité et du christianisme sur le territoire de notre pays dans
le premier millénaire. Structuré dans sept chapitres, le livre vise l’évolution des
communautés du Bas-Danube sous rapport social, économique, démographique,
culturel, religieux, ainsi que le rapport entre la romanité et le christianisme, le
dernier ayant un rôle important dans le processus d’ethnogenèse (p. 7). L’auteur
précise qu’elle a insisté davantage sur l’histoire des territoires extra-carpatiques et
de Dobroudja, en faisant quelques analogies avec d’autres espaces chrétiens
3 Histria X. La céramique romaine des I er – III e siècles ap. J.-C., Bucarest, 2000.
4 Ceramica romană târzie şi paleobizantină de la Capidava în contextul descoperirilor de
la Dunărea de Jos (sec. IV-VI p. Chr.), Bucureşti, 2003.