Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza
Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza
Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
270<br />
Nelu ZUGRAVU<br />
tul este valabil şi pentru spaţiul romanităţii dunărene, aşa cum o arată, <strong>de</strong><br />
exemplu, <strong>de</strong>scoperirile din provincia Scythia Minor <strong>de</strong> la Zaldapa (Kaleto,<br />
Bulgaria) 109 şi Tropaeum Traiani (Adamclisi, România) 110 . În context, cu<br />
extrem <strong>de</strong> rare excepţii (Hierosolyma, Philippi, Gerasa?), construcţiile creştine<br />
<strong>de</strong> cult din marile aglomeraţii urbane (Roma, Ostia, Athena, Corinthos<br />
ş.a.) ocupă, uneori până în secolul al VI-lea, o poziţie marginală − „nella<br />
cintura ver<strong>de</strong>”, după expresia lui Beat Brenk – în topografia citadină 111 .<br />
Abia mai târziu spaţiul urban antic s-a <strong>de</strong>zintegrat, pierzându-şi semnificaţia<br />
tradiţională 112 , şi, o dată cu aceasta, au ieşit din uz basilicile.<br />
6) Ecclesia nu a cumulat şi sensul <strong>de</strong> „locaş <strong>de</strong> cult” începând cu<br />
„etapa constantiniană” , „prin concurenţă cu basilica”, aşa cum scrie Traian<br />
Diaconescu 113 , ci fenomenul s-a petrecut încă din veacul al III-lea, cum o<br />
arată fără echivoc sursele 114 .<br />
7) A susţine că ecclesia s-a impus în Occi<strong>de</strong>nt <strong>de</strong>oarece aici era o organizare<br />
ecleziastică mai temeinică <strong>de</strong>cât în Orient, un<strong>de</strong>, ca urmare, a fost<br />
moştenit basilica, şi a compara situaţia din Dacia postromană cu cea din<br />
[que in]struc[tam ---]m ex/orn[a]vit M[---]ve <strong>de</strong>di/cavi[t --- Caecina Dec]ius / Alb[inus<br />
Iunior v(ir) c(larissimus) consularis sexfascalis provinciae Numidiae Constantinae] / c[urante;<br />
Lepcis Magna, Tripolitana (Labdah, Libya): AE, 1948, 37 = EDH, 26977: Cum basilica<br />
vetus ex maxima parte ruina esset <strong>de</strong>formata / conlabsu ac spatio sui breviass[et<br />
ar]eam forensem / [---] divino icta conflagrarat incendio adq(ue) is locus saecul[o] / fortunatissimo<br />
meliora <strong>de</strong>posceret tantae stragis lab[e s]ubl[a]/[ta] tripertita porticus magnitudine<br />
sua ac Troa<strong>de</strong>nsium columna/[r]um adornata operis provincialium ac sumtu publico<br />
disponen[te] / [La]enatio Romulo v(iro) p(erfectissimo) rectore provinciae intra anni spatium<br />
per/fecta ac <strong>de</strong>dicata est adq(ue) ad sempiternam memoriam statua[m] / marmoream<br />
suo numine radiantem domino nostro / Constantino maximo victori semper Aug(usto) i<strong>de</strong>m<br />
v(ir) p(erfectissimus) dicata mente / constituit curante Cl(audio) Aurel(io) Generoso v(iro)<br />
e(gregio) cur(atore) r(ei) p(ublicae) et splendidissimo / ordine coloniae Lepcimagnensium<br />
etc. Alte informaţii sunt recenzate în TLL, II, col. 1762-1763.<br />
109<br />
S. Torbatov, Zaldapa, în Roman and Early Byzantine Settlements in Bulgaria,<br />
edited by R. Ivanov, Sofia, 2003, 96-99, 108.<br />
110<br />
M. Mărgineanu-Cârstoiu, A. Barnea, în Tropaeum Traiani, I, Cetatea, coord. I.<br />
Barnea, Bucureşti, 1979, 109-127.<br />
111<br />
B. Brenk, Architettura e immagini <strong>de</strong>l sacro nella Tarda Antichità, Spoleto,<br />
2005, 3-9, 19-26, 27-37, citatul fiind <strong>de</strong> la p. 7.<br />
112<br />
H. Saradi, op. cit., 308; R. Maneghini, La transformazione <strong>de</strong>lla spazio pubblico<br />
a Roma tra Tarda Antiquità e Alto Medioevo, în MEFRA, 115, 2003, 2, 1049-1062.<br />
113<br />
T. Diaconescu, op. cit., 33, 38.<br />
114<br />
Ca exemplu, Tert., Orat., XXI, 1; XXII, 9; XXIII, 1. De oratione a fost compusă<br />
în 201-204. H. Leclercq, Église, în DACL, IV/2, col. 2221; P. Testini, op. cit., 561; Ch.<br />
Mohrmann, op. cit., 211-230; N. Duval, op. cit., 752; A. Provoost, op. cit.; G. Schramm, op. cit.,<br />
61, cu bibliografia la notele 9-10.