Facultatea de Istorie - Universitatea Alexandru Ioan Cuza

270
Nelu ZUGRAVU
tul este valabil şi pentru spaţiul romanităţii dunărene, aşa cum o arată, de
exemplu, descoperirile din provincia Scythia Minor de la Zaldapa (Kaleto,
Bulgaria) 109 şi Tropaeum Traiani (Adamclisi, România) 110 . În context, cu
extrem de rare excepţii (Hierosolyma, Philippi, Gerasa?), construcţiile creştine
de cult din marile aglomeraţii urbane (Roma, Ostia, Athena, Corinthos
ş.a.) ocupă, uneori până în secolul al VI-lea, o poziţie marginală − „nella
cintura verde”, după expresia lui Beat Brenk – în topografia citadină 111 .
Abia mai târziu spaţiul urban antic s-a dezintegrat, pierzându-şi semnificaţia
tradiţională 112 , şi, o dată cu aceasta, au ieşit din uz basilicile.
6) Ecclesia nu a cumulat şi sensul de „locaş de cult” începând cu
„etapa constantiniană” , „prin concurenţă cu basilica”, aşa cum scrie Traian
Diaconescu 113 , ci fenomenul s-a petrecut încă din veacul al III-lea, cum o
arată fără echivoc sursele 114 .
7) A susţine că ecclesia s-a impus în Occident deoarece aici era o organizare
ecleziastică mai temeinică decât în Orient, unde, ca urmare, a fost
moştenit basilica, şi a compara situaţia din Dacia postromană cu cea din
[que in]struc[tam ---]m ex/orn[a]vit M[---]ve dedi/cavi[t --- Caecina Dec]ius / Alb[inus
Iunior v(ir) c(larissimus) consularis sexfascalis provinciae Numidiae Constantinae] / c[urante;
Lepcis Magna, Tripolitana (Labdah, Libya): AE, 1948, 37 = EDH, 26977: Cum basilica
vetus ex maxima parte ruina esset deformata / conlabsu ac spatio sui breviass[et
ar]eam forensem / [---] divino icta conflagrarat incendio adq(ue) is locus saecul[o] / fortunatissimo
meliora deposceret tantae stragis lab[e s]ubl[a]/[ta] tripertita porticus magnitudine
sua ac Troadensium columna/[r]um adornata operis provincialium ac sumtu publico
disponen[te] / [La]enatio Romulo v(iro) p(erfectissimo) rectore provinciae intra anni spatium
per/fecta ac dedicata est adq(ue) ad sempiternam memoriam statua[m] / marmoream
suo numine radiantem domino nostro / Constantino maximo victori semper Aug(usto) idem
v(ir) p(erfectissimus) dicata mente / constituit curante Cl(audio) Aurel(io) Generoso v(iro)
e(gregio) cur(atore) r(ei) p(ublicae) et splendidissimo / ordine coloniae Lepcimagnensium
etc. Alte informaţii sunt recenzate în TLL, II, col. 1762-1763.
109
S. Torbatov, Zaldapa, în Roman and Early Byzantine Settlements in Bulgaria,
edited by R. Ivanov, Sofia, 2003, 96-99, 108.
110
M. Mărgineanu-Cârstoiu, A. Barnea, în Tropaeum Traiani, I, Cetatea, coord. I.
Barnea, Bucureşti, 1979, 109-127.
111
B. Brenk, Architettura e immagini del sacro nella Tarda Antichità, Spoleto,
2005, 3-9, 19-26, 27-37, citatul fiind de la p. 7.
112
H. Saradi, op. cit., 308; R. Maneghini, La transformazione della spazio pubblico
a Roma tra Tarda Antiquità e Alto Medioevo, în MEFRA, 115, 2003, 2, 1049-1062.
113
T. Diaconescu, op. cit., 33, 38.
114
Ca exemplu, Tert., Orat., XXI, 1; XXII, 9; XXIII, 1. De oratione a fost compusă
în 201-204. H. Leclercq, Église, în DACL, IV/2, col. 2221; P. Testini, op. cit., 561; Ch.
Mohrmann, op. cit., 211-230; N. Duval, op. cit., 752; A. Provoost, op. cit.; G. Schramm, op. cit.,
61, cu bibliografia la notele 9-10.