Constantin Hrehor - Muntele marturisitor.pdf - Despre demnitate
Constantin Hrehor - Muntele marturisitor.pdf - Despre demnitate
Constantin Hrehor - Muntele marturisitor.pdf - Despre demnitate
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
132<br />
<strong>Constantin</strong> <strong>Hrehor</strong><br />
astfel. Şi mai ales dilema ei m-a pus pe griji.<br />
- Eu mă tem că, dacă scapi, tu nu o să vrei să fii cu mine.<br />
Aflând eu acest cuvânt de la ea, pentru prima dată, mi-am închipuit<br />
că vine dintr-o ruptură a sufletului ei.<br />
- Nataliţa, dar tu vrei să ne căsătorim, i-am zis, înfricoşat de<br />
îndoiala ei.<br />
- Sigur că da, dar tu nu eşti liber şi nu putem merge la preot, cum să<br />
ne căsătorim<br />
- Bine...<br />
~n urma acestor replici am luat hotărârea să ne căsătorim în felul<br />
acela sălbatic. Ea nu a fost de acord, bineînţeles, dar eu am ascuţit<br />
toporaşul, 1-am dezinfectat cu spirt, am pus mâna pe un lemn şi am dat.<br />
Degetul a sărit departe. Eu aveam pansament la mine, m-am pansat; ea a<br />
plâns sfâşiată. Gestul a fost rapid.<br />
- Nu trebuia să faci asta...<br />
Aveam o sticluţă cu spirt, de la penicilină. Am pus degetul în sticlă,<br />
am capsat bine sticluţa şi i-am dat degetul ei. Aceasta este pentru căsătoria<br />
noastră, i-am spus.<br />
C.H.: Da, relatarea e demnă de a fi antologată lângă marile izbânzi<br />
eternizate în romanele de dragoste... Unde se întâmpla aceasta<br />
Gv.V.: Aproape de Poiana Ştiubeielor...<br />
C.H.: Extraordinară în simplitatea primitivă şi în profunzimea<br />
mistică, ceremonia „cununiei" Dvs. în faţa Divinităţii a avut loc în august<br />
1954, după sărbătoarea de la 6 august, Schimbarea la Faţă... O zi<br />
memorabilă. Aţi constatat atunci o oarecare îndoială, când Nataliţei i-aţi<br />
făcut promisiunea că veţi lua-o în căsătorie după eliberare. Şi eliberarea a<br />
venit tot într-un august, când aţi sosit acasă, dar nuntirea, cum spuneţi, nu a<br />
fost în voia lui Dumnezeu... Desigur, această fiinţă, care a constituit idealul<br />
existenţei Dvs., nu iese din „romanul" pe care îl scriem, nici după acel<br />
nefericit accident biografic, întâmplat în timpul detenţiei Dvs., provocat de<br />
o eroare care are toate datele unei urâte trădări...<br />
Gv.V.: Această fiinţă nu poate ieşi nici o clipă din existenţa mea; voi<br />
lua-o cu mine şi dincolo de mormânt... Dar voi reveni la acest nume şi la tot<br />
ce s-a întâmplat şi mi s-a întâmplat... Şi aceasta voi face-o după ce voi<br />
istorisi câte ceva despre sfârşitul haiduciei, despre prinderea şi<br />
condamnarea mea...<br />
C.H.: Cred că aici e locul potrivit pentru această povestire. Aşadar,<br />
frumoasă ca o poveste, relaţia dintre Gavril Vatamaniuc, junele, şi Nataliţa<br />
Sireteanu, aleasa inimii, logodnică printr-un gest simbolic, s-a întrerupt prin<br />
arest...<br />
Gv.V.: Episodic, temporar, s-a întrerupt prin capturarea mea, e drept,<br />
dar acest moment nu a fost un sfârşit; sufleteşte am rămas legat definitiv de