16.02.2015 Views

Constantin Hrehor - Muntele marturisitor.pdf - Despre demnitate

Constantin Hrehor - Muntele marturisitor.pdf - Despre demnitate

Constantin Hrehor - Muntele marturisitor.pdf - Despre demnitate

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

292<br />

<strong>Constantin</strong> <strong>Hrehor</strong><br />

parte din paza militară a portului: ofiţer cu răspunderi, într-o Românie care<br />

se autointitula «liberă». ~ntr-o zi l-a cunoscut pe grecul Filaras. Acesta a<br />

ghicit natura explozivă a lui Muşat şi i-a deschis ochii. I-a zis: «După<br />

război, grecul şi românul au ajuns robi. ~mpărţeala s-a făcut şi în curând o<br />

să simţiţi ştreangul la gât. Churchill a vrut să stăpânească Mediterana,<br />

Stalin a vrut Marea Neagră. S-au tocmit amândoi, unul să ia Grecia, altul<br />

România. Vouă încă nu vă sunt clare lucrurile, dar veţi vedea. Va curge<br />

sânge. Nu ştiu ce veţi face voi, românii, dar noi grecii, ne vom bate cu<br />

englezii. Va curge sânge.»<br />

Astăzi, la un ceai de cătină, Victor Muşat, îmi spune:<br />

- Iluzia noastră, atunci erau americanii. Distanţaţi de englezi şi de<br />

ruşi, americanii ne erau prielnici. ~i vedeam idealişti şi mari, făcând<br />

dreptate pe lume. Dar ei erau foarte departe! Nu erau l ăsaţi să se apropie de<br />

prada balcanică. «România este o afacere rusească», auzeai peste tot.<br />

Disperaţii sau frustraţii ridicau ochii spre cer, să vadă dacă nu vin avioanele<br />

americane, să ne scape.<br />

Aşadar, Constanţa 1947, primăvara. Muşat fierbea. Constanţa nu era<br />

propice pentru revoltă. Oraşele portuare nu-s bune pentru revoluţii, că<br />

tensiunile oamenilor se descarcă în mare.<br />

Era foamete, în portul Constanţa a sosit un vapor american cu<br />

alimente pentru înfometaţi. Autorităţile române au declarat că alimentele<br />

sunt împuţite şi trebuie aruncate în mare. Voiau să-i compromită pe<br />

americani. Muşat n-a răbdat minciuna şi s-a revoltat definitiv. Cu alţi doi<br />

ofiţeri rebeli de la pază a reuşit să descarce alimentele şi să le distribuie<br />

înfometaţilor, haotic şi într-o debandadă fioroasă. Când a apărut armata,<br />

vaporul era gol, devastat, iar Muşat a luat calea munţilor.<br />

Cel mai în siguranţă se simţea în munţii natali ai Bucovinei. I s-au<br />

alăturat alţi rebeli. Ţara se trezea, brutal, la realitate: alegerile din 1946 erau<br />

măsluite de comunişti care înhăţau puterea, în decembrie 1947 regele era<br />

silit să abdice şi o republică forţată s-a instaurat pe un ger cumplit. Stalin<br />

dicta legile acestei republici forţate.<br />

Rebelii bucovineni s-au ascuns în obcini. Noaptea coborau şi dădeau<br />

atacuri fulgerătoare la Suceava, la Rădăuţi, arătând că există un stăpân pe<br />

munte. Aruncau în aer depozitul de muniţii de la Şiret şi, pentru un ceas,<br />

arborau un tricolor cu pajură la primăria oraşului. Căutau aliaţi. Prin mesaje<br />

scrise de mână şi distribuite prin sate afişau o siguranţă mai mare decât<br />

erau în stare să acopere. Cereau alipirea teritoriilor ocupate. Anunţau că<br />

peste trei săptămâni se va da bătălia hotărâtoare, în jurul lor se strângea un<br />

cerc de fier.<br />

- Eram singuri, zice Muşat. Mâna de fier a lui Stalin încercuia<br />

munţii. Eram prea singuri. Nu eram nici cu englezii, nici cu nemţii. Eram<br />

cu dreptatea.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!