Constantin Hrehor - Muntele marturisitor.pdf - Despre demnitate

Muntele m\rturisitor
- Nu am, domnilor...
S-au legitimat: colonel Calupca, colonel Bostan, iar lângă ei trei
plutonieri. Plutonierii nu s-au legitimat. Mi-au arătat autorizaţia de
percheziţie.
- Uite ce e, să nu pierdem timpul, sunteţi obosit, îmi repetă, avem şi
alte treburi şi trebuie să mergem acasă la ora asta. Ai armament
- Nu, domnule colonel.
- Dar muniţie
- Nu am.
- Valută ai
- Nici n-am văzut.
- Vreo ediţie interzisă
- Nu. Cărţile toate sunt la dispoziţie.
- Bine.
- Aparatură electronică ai
- N-am văzut.
- Dle Vatamaniuc, noi scoatem parchetul, să ştiţi. Dacă găsim un
cartuş, te-ai încurcat rău...
- Dle colonel, nu începeţi operaţiunea până nu îmi daţi o hârtie să
scriu.
- Ce să scrii
- O declaraţie. «De acord să scoateţi parchetul, să dărâmaţi totul, dar
dacă nu găsiţi nimic, să puneţi totul la loc, exact cum aţi găsit. Iar dacă
găsiţi un cartuş, să-l trageţi aici.» Asta vreau să declar.
A adus un martor, un vecin, unul Vidi Păscută. Acum, eu mă
temeam: am făcut o declaraţie cam hazardată. Dacă ei au în buzunar nişte
cartuşe, le pun şi... „uite, am găsit cartuşe la bandit şi a spus că n-are!".
- Staţi aşa! Dumneavoastră unde vreţi să faceţi percheziţie în
cameră, în bucătărie, în baie, în hol
- Păi, tovarăşe, dumneavoastră vă ocupaţi cu cărţile! îi spune
Calupca lui Bostan (Calupca conducea operaţiunea). Eu controlez pe aici...
- Bine atunci, soţie dragă, rămâi cu dumnealor. Dle Păscută,
dumneata cu dl plutonier, în bucătărie, eu cu dl plutonier, la baie. Uitaţi-vă
de ce vreau aşa, căci eu ştiu, eu ştiu de ce sunteţi dumneavoastră în stare.
Veţi scoate un cartuş din buzunar şi-l veţi pune undeva, ca să ziceţi: «Uite,
banditul are muniţie!».
- Dle Vatamaniuc, faceţi-ne percheziţie, mârâie unul, obedient.
- Şi eu mă supun la percheziţie, v-am zis ceva
- Dar şi noi ne supunem...
- Atunci, reciproc ne înţelegem.
- Reciproc facem şi percheziţia, consimt ei ironic.
- Nu, eu nu îndrăznesc. Eu am încredere în cuvântul dumneavoastră,
287