Constantin Hrehor - Muntele marturisitor.pdf - Despre demnitate
Constantin Hrehor - Muntele marturisitor.pdf - Despre demnitate
Constantin Hrehor - Muntele marturisitor.pdf - Despre demnitate
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Muntele</strong> m\rturisitor<br />
slujitor al regimului burghez. P.C. a refuzat să facă politică, să se înscrie în<br />
partidul comunist, motiv pentru care a suferit persecuţii, marginalizări. S-a<br />
angajat şofer la RATA, pe un şantier din Piatra Neamţ; într-o seară a fost<br />
arestat şi dus la Securitate, înainte de a ajunge acasă ca să-şi schimbe ţinuta<br />
de lucru. Alături, în arest erau încă vreo doisprezece inşi, unul Teleagă,<br />
pentru că avea tractor, unul Hurjunec, pentru o mioară şi altul Ursan, pentru<br />
o prăvălie. Porfirie a fost arestat fără nici o motivaţie, fără mandat. Un<br />
camion, păzit de oameni înarmaţi, i-a dus pe toţi la Suceava. Acolo, într-o<br />
celulă, a stat un an de zile; i-a fost camarad preotul Spânu din Coşna<br />
Cândreni, în vârstă de 72 de ani, condamnat pentru că a fost deputat în<br />
P.N.Ţ. şi pentru că avea legături cu organizaţia „Sumanele negre". Şi în<br />
acelaşi spaţiu l-a cunoscut pe <strong>Constantin</strong> Pilat, fost ambasador în Anglia,<br />
mare moşier din Botoşani. După o vreme, deşi părea dubioasă chiar şi<br />
şefilor închisorii arestarea lui nemotivată, a fost dus la gara Iţcani, apoi<br />
reţinut în arestul Gării de Nord din Bucureşti. O maşină Volga l-a plimbat<br />
prin capitală; unul dintre camarazi a fost lăsat la secţia cu firma „criminali<br />
de război". P. C. a ajuns în lagărul Ghencea, unde între deţinuţii politici<br />
erau mulţi oameni importanţi. Un tren de Constanţa, având ataşate câteva<br />
vagoane cu deţinuţi s-a oprit la Poarta Albă. ~n colonia Galeş era şi<br />
primarul Rădăuţilor Cloşcă, din vremea lui Antonescu, jurist, un om<br />
apolitic din zona Frătăuţi; tot în Galeş erau internaţi şi profesorul Haţieganu<br />
şi ofiţerul Florescu. S-au făcut trieri pe criterii politice. Luat din Oneşti,<br />
refuzând să fie adus nelegat, socotind că astfel nu va fi împuşcat, Clipa<br />
ajunge la Suceava, apoi la Rădăuţi, unde este anchetat de către Severin,<br />
care îl întreabă insistent ce a făcut împotriva clasei muncitoare şi câţi<br />
comunişti a împuşcat. ~n lotul pentru care s-a deplasat Tribunalul Militar<br />
Iaşi erau douăzeci şi şapte de persoane. După trei zile de proces s-au dat<br />
sentinţele: P. C. şi fostul şef al Siguranţei din Rădăuţi, Gheorghe Papadiuc<br />
au fost achitaţi de orice penalităţi, ultimul după şase ani de arest. Era în<br />
1956. S-au luat imediat declaraţii că nu se va şti nimic din tot ce s-a<br />
întâmplat.<br />
Porfirie Clipa îşi aminteşte că, în timp ce activa în poliţie, chestorul<br />
Condurache din zona Bacăului, i-a încredinţat o misiune dificilă -<br />
transferarea unui deţinut (bătrânul Clipa crede că e posibil să fi fost<br />
<strong>Constantin</strong> Cenuşă, n.n.), pe jos, prin Volovăţ. I s-a propus să-l facă scăpat,<br />
să-l împuşte. Porfirie a refuzat şi misia a fost preluată de către unul<br />
Ghivnici, de la Suceava, dar nu mai ştie ce a urmat. Tot acest personaj a<br />
fost prezent în ancheta desfăşurată, când au fost descoperite cadavrele lui<br />
Şumlanschi şi Brăileanu şi în împrejurarea dramatică de la Vicov când a<br />
fost împuşcat Vladimir Macoveiciuc. Spune că a mers cu motocicletă la<br />
faţa locului unde s-au întâlnit doi procurori, căpitanul I. D. Popescu şi<br />
puşcaşul din clopotniţă; şef de secţie la jandarmi era Pintilie, iar la Suceava<br />
177