Constantin Hrehor - Muntele marturisitor.pdf - Despre demnitate

Muntele m\rturisitor
această mutare pentru că duceau acolo oameni pentru muncă. Ce muncă
Să cureţe celulele pe jos, să fie măturate, spălate şi şterse cu motorină. Erau
duşi din când în când câte doi-trei deţinuţi de aici acolo, apoi aduşi înapoi
şi duşi alţii. Aşa a ajuns Bălănescu la Doftana.
V-am spus care era situaţia lui acasă. Sărăcie cum numai acum, după
revoluţie, mai este în România. Sărăcie că nu avea fratele său de unde să-i
trimită nici un pachet cu ţigări.
Bălănescu a aflat că într-una din celule este Gheorghiu-Dej. Cum
stătea el în genunchi şi tot freca cu cârpa îmbibată cu motorină, înaintând
pe culoar, a bătut la uşă. A văzut că plutonierul s-a dat după colţ...
Gheorghe Gheorghiu-Dej (n. în 1901 la Bârlad) a fost condamnat în 1934
la doisprezece ani muncă silnică, închis la Jilava, Văcăreşti, Aiud, Doftana
şi Tg. Jiu; membru al partidului comunist din 1930 (decedat în 1965).
- Daţi-mi o ţigară, îndrăzneşte să-i ceară Bălănescu.
Gheorghiu-Dej primea „ajutorul roşu". Avea mâncare şi ţigări. A pus
trei ţigări jos, căci era loc pe sub uşă, şi cu degetul le-a dat câte un
bobârnac, astfel că ţigările au putut fi ridicate de Gavril.
- Mulţumesc, să trăiţi tovarăşe Ghiţă!
Bucuros, Gavril a făcut rost de ţigări; în ziua următoare şi încă în
vreo două zile a procedat la fel. Dej, la un moment dat, îi spune:
- Măi băiatule, cât vei fi tu pe aici, eu am să-ţi dau ţigări, mai multe,
câte vei avea nevoie, dar fă-mi un serviciu.
- Da, tovarăşe Ghiţă! Spuneţi-mi.
- Uite, du scrisoarea asta la celula 2.
- Da, o duc.
Şi îi dă o scrisorică pe sub uşă. Bălănescu mergând, făcând şmotru
pe jos, bate uşor la uşă, bagă scrisorică pe sub uşă şi aceasta ajunge
înăuntru.
Aşa a ajuns Gavril Bălănescu să poarte corespondenţa la Doftana
între Gheorghiu-Dej şi ceilalţi deţinuţi. A mers bine treaba. La un moment
dat, Gheorghiu-Dej îi spune:
- Mă băiatule, tu mi-ai făcut mari servicii, nici nu-ţi dai seama ce
servicii...
- Dacă se va întâmpla vreodată să ajung eu ceva, să vii la mine, că eu
am să te ajut!
- Mulţumesc, tovarăşe Ghiţă!"
A venit ziua când Bălănescu a fost luat de la Doftana şi dus înapoi la
Văcăreşti, să facă acel schimb de rutină despre care am vorbit.
~n vremea aceea, regele cu regina veneau la Văcăreşti o dată pe an,
fie de l ianuarie, fie de 10 mai, fie de Paşti, în una dintre aceste zile, erau
adunaţi toţi deţinuţii condamnaţi pe viaţă, câte zece la rând, toată coloana.
Se număra:
223