Constantin Hrehor - Muntele marturisitor.pdf - Despre demnitate

Muntele m\rturisitor
făcut rost de bani, neînchipuit de greu, dar am reuşit să cumpăr locuinţa.
~ntre timp, un francez însoţit de o româncă, bună cunoscătoare de franceză,
s-a interesat de imobilele din zona respectivă, dispus la negocieri pentru a
face acolo un parking pentru maşinile care vin la ministere. Lângă Piaţa
Veteranilor am găsit o garsonieră care, în schimbul a şapte mii de dolari, mi
se dădea cu tot confortul, inclusiv mobilată, o ofertă care părea ispititoare
căci, din cei douăzeci şi şase mii de dolari, cât era evaluată locuinţa din
strada Doamnei, era de unde plăti şi rămâneau încă destui bani pentru alte
rosturi...
C.H.: Până a ne istorisi momentele de tensiune împărtăşite împreună,
nu aş vrea să vă ocolesc cu o întrebare care aparţine oricum intimităţii.
Când i-aţi dezvăluit doamnei Geta viaţa Dvs, furtunoasă
Gv.V.: Răspund fără nici o ezitare: după căsătorie.
C.H.: Şi impactul care a fost
Gv.V.: Povestea mea a fost primită ca un pahar cu apă, nici rece, nici
caldă. Nu s-a arătat interesată de detalii, ba chiar de nimic din trecut. A
interesat-o doar armonia conjugală, căci prima sa căsătorie i-a lăsat mari
traume... Şi-a dorit un om civilizat, sincer şi devotat, şi cred că de aceste
calităţi, fără falsă modestie spun, am dat dovadă.
C.H.: Şi totuşi nu a fost surprinsă de odiseea Dvs. teribilă
Gv.V.: ~n timpul relatărilor, nu, ci mai târziu, când au început
arestările, persecuţia. Ea însăşi a fost arestată de câteva ori de maiorul
Popescu, dusă la Beldiman. Mai întâi a fost altceva: i s-au făcut vizite la
serviciu şi i s-a spus:
- Tovarăşă, eşti o fată frumoasă, noi îţi dăm un serviciu bun, nu
apuca să te căsătoreşti cu banditul ăsta. Ştii că ăsta are crime la activul lui,
că cutare...
- Domnule, eu nu ştiu ce a făcut el, ştiu că e un om bun şi eu asta am
urmărit.
Dacă au văzut ei că nu merge cu binele, au recurs la scrisori. Mi le
trimiteau chipurile mie, dar eu eram la serviciu şi le primea ea.
„Domnule Gavril, un prieten de-al dumitale îţi scrie. Eu nu cred că e
bine ceea ce faci. E păcat să-ţi baţi joc de fiinţa asta care te-a ajutat atât de
mult şi dumneata ai suferit atât de mult; dumneata te -ai căsătorit acum şi ai
lângă dumneata o femeie aşa de bună. De ce mai cauţi să mergi la târâturile
acelea Ca să-ţi baţi joc de femeia dumitale" - aşa erau compuse scrisorile.
Norocul a fost că soţia, extrem de cuminte, a văzut scrisul şi şi-a dat seama
că... e adresată domnului Gavril. De ce ajungeau acasă când dl Gavril era la
serviciu Asta arăta clar de unde vin şi scopul: pentru a distruge familia. Ea
râdea.
Dacă au văzut că nici cu această nadă nu merge, au luat-o cu răul. A
arestat-o maiorul Popescu, un prichindel de om; şi pe mine m-au arestat şi
273