Constantin Hrehor - Muntele marturisitor.pdf - Despre demnitate

218
Constantin Hrehor
dus-o la gunoi, iar eu am devenit iar om bine dispus de muncă. Uite
duşmanii cum vor să mă distrugă! Dar mă gândeam: cine o fi acela Nu mă
interesează cine-i, bine că Dumnezeu mi-a dat norocul ca să îmi deschidă
capul Iani. Ei, mă gândeam tot timpul, îmi intrase cuiul în cap... ~n sfârşit,
dle Gavril, nu trece mult şi primesc o altă scrisoare, mai grozavă ca aceea.
De data asta nu i-am mai arătat-o lui Iani. Nu mă arăt că-s supărat,
dimpotrivă, eram extraordinar de nervos, mă purtam iute şi i-am spus lui
Iani că vreau să merg acasă să duc nişte lucruri.
- Bine, te duci. Sâmbătă te duci acasă, mă învoi el.
Am scris o scrisoare acasă, soţiei, că nu pot veni sâmbătă, că îi trimit
un pachet, că am mai găsit la un om de lucru şi lucrez aici ca să câştig bani.
Am trimis pachetul cu lucruri, dar m-am dus acasă.
Am luat trenul de Constanţa, am ajuns la Lehliu, m-am dat jos şi, pe
potecuţa dintre semănăturile de pe câmp, în sat, trec pe lângă casa mea. Era
sâmbătă noaptea, întuneric, linişte. M-am dus la mama, care era alături. Am
bătut la geam, mama s-a speriat şi mi-a spus:
- Dar de ce nu te duci acasă, Gavril
- Dă-mi drumul, mamă, că vreau să stau de vorbă cu dumneata. Mi-a
dat drumul mama. A aprins lampa.
- Dar ce e cu tine, măi băiete, de ce nu te duci acasă
- Mamă, vreau să te întreb ceva.
-Ce
- Dumneata eşti aici, pe loc. Spune-mi, mamă, ai simţit mata pe
cineva, ai văzut mata pe cineva la soţie, acasă
- Măi băiete, bagă-ţi minţile în cap! Doamne fereşte! Cum să... Doar
nevasta vinde acolo toată ziua, noaptea închide, e cu copiii.
Să nu uit. La un moment dat, Gavril i-a spus lui Iani:
- Dle Iani, am o bucurie.
- Ce
- Mi-a născut soţia o fetiţă.
- O! Gavril, vino cu mine.
Au mers la magazinul «Sora» şi l-a întrebat Iani cum e soţia, înaltă,
scundă, slabă. Şi s-a orientat Iani şi au luat un capot de mătase albastră, cu
trandafiri roşii.
- Soţia dat la tine o fetiţă. Asta, lucru mare... Duci cadoul la soţie.
După un an şi ceva, la fel, soţia i-a născut încă o fetiţă. Iani iarăşi se
îngriji de cadou. Aşa că Gavril avea două fetiţe acasă.
Continuă: „Cum spun, trec pe lângă casă, mă gândesc, fetiţele mele
dorm liniştite, mamă-sa o fi cu cineva în casă, nu Mama mi-a spus să-mi
văd de treabă, că soţia e cu copiii, cu fetiţele, că vinde în prăvălie şi nu se
ţine de prostii.
- Bine, mamă, eu rămân la matale în noaptea asta, îi zic.