Constantin Hrehor - Muntele marturisitor.pdf - Despre demnitate

Muntele m\rturisitor
patru încărcători, eu eram şeful maşinii, dar încărcăm şi eu la -lopată. Eu
primeam bonurile, mergeam la magazie, aprovizionam magazia, ţineam
gestiunea; luam proces-verbal cu materiale, semnam tot. La un moment dat,
mă cheamă inginerul:
- Măi Vatamaniuc, de unde eşti tu
- Din Bucovina, dle inginer.
- Ai avut la Regimentul 8 vreun frate
- Am avut trei fraţi la 8 Vânători.
- Cum s-au numit
- Vatamaniuc Grigore, care a fost la 3 Grăniceri şi l-au luat la 8
Vânători, unul Vatamaniuc Constantin, sergent major, şi unul Vatamaniuc
Gheorghe...
- Măi, pe care îl cunosc eu
- Nu ştiu. Pe aceştia trei i-am avut...
- Eu am aflat despre tine totul. Ştiu cum te comporţi pe maşină. Uite
ce e, Vatamaniuc, avem, după cum ştii, magazia din Anton Pann, unde duci
tu materiale (un depozit mare, de unde se aprovizionau multe şantiere din
Bucureşti; un altul era pe Peneş Curcanul, de unde luam diverse materiale
de şantier şi le depozitam în magazia de pe Anton Pann)..." Era acolo un
ungur beţiv, Piroşca, tare ciudat, deloc potrivit cu corectitudinea mea, care
îl încurca. Erau patru maiştri conducători de şantiere, într-o împrejurare,
fiindcă la telefon nu răspundea nimeni şi pe şantier oamenii aveau nevoie
de materiale, inginerul, intrigat, a hotărât să-mi încredinţeze mie depozitul
de pe Anton Pann.
- Tu ai fost militar, tu cunoşti ordinea, mi-a zis, sporindu-mi
responsabilităţile. Doamna Bubuiceanu, contabila şefă, i-a ordonat lui
Piroşca să facă predarea cartotecilor, fişelor. Omul s-a conformat. Magazia
era uriaşă: patru sute-cinci sute kilograme de vopsea, tone de ciment, mii de
cărămizi, ţevi, instalaţii sanitare, cherestea - asta în curte -, dar în interior,
materialele erau de milioane grele. Am pus totul în regulă şi făceam totul
conştiincios. A mers bine treaba vreo două luni. Inginerul mă suna, iar eu
executam şi raportam. ~ntr-o seară însă se ivi în uşă, în timp ce îmi puneam
la punct magazia, un ins civil:
- Ce cauţi aici, bă, banditule
A zbierat aşa şi m-a înjurat. Eu m-am întors intrigat şi i-am zis:
- Ascultă, domnule, aici este un depozit, de ce-ai intrat Ieşi afară!
- Mă, banditule, vezi-ţi de treabă! Ce cauţi tu aici Aici e averea ţării,
sunt milioane, cum poţi dumneata să mă încurci
Apoi îmi spune că el e colonelul Păuna de la Trust.
- Dle colonel, de ce n-aţi venit să mă întrebaţi De ce mă înjuraţi
Asta o face orice bărbat de pe stradă. De aceea v-am întrebat eu de ce aţi
intrat în curte...
265