Constantin Hrehor - Muntele marturisitor.pdf - Despre demnitate

Muntele m\rturisitor
sat nu ştia isprava lui Vasile. Toţi ştiau doar atât: Vasile a fost condamnat,
aceia sunt în închisoare, iar el este aici. Fiind totalmente suspect, rudele
mele au spus că: „trebuie împuşcat".
C.H.: Tot ce ne spuneţi despre episodul din Făgăraşi, e într-adevăr
excelent ilustrat de către Ion Gavrilă-Ogoranu în paginile dense din
memoriile sale, întâlnirea fiind relatată sub numele „Băţul de corn".
Gv.V.: ~n acele împrejurări l-a găsit pe Irimie. Vasile i s-a plâns de
foame, dar şi că ucigaşii îi vor sufletul.
- Am auzit că aici sunt partizani.
- Sunt, Vasile. Dar sunt extraordinar de tainici. Nu prea îi vede
lumea. Sunt ca nişte oameni invizibili, care apar şi dispar şi nu ştie nimeni
nimic de ei. Intră în pământ...
- Cum fac bade Irimie să mă întâlnesc cu ei
- Uite, Vasile, când va fi o zi senină senină, să nu fie ceaţă, eu am să
vin aici sus, să mă întâlnesc cu tine.
A stat multe zile în vârful acela şi se tot uita pe cer, aşa cum se
priveşte la apărarea antiaeriană. Se uita pe cer, aşteptând clipa, revelaţia.
~ntr-o zi, după-masă, spre seară, era lacrimă cerul, de o claritate
extraordinară.
- Vasile, vino încoace. Vezi vârfurile acelea Peste Suceviţa, peste
Şoarecu Şi i-a arătat Chinul Mare şi Chinul Mic. ~n regiunea aceea ar
putea fi ei.
Să vedeţi ce înseamnă omul pădurii! Cu Irimie n-am vorbit niciodată.
Irimie nu ştia de noi nici un pic. Şi totuşi a intuit că acolo e posibil să stăm
noi, pentru că, braconier fiind, el ştia locurile tainice care se pretează pentru
o astfel de viaţă.
- Acolo e posibil să trăiască ei. Mai e şi Fundul Mărului, Fundul
Ruştii, Fundul Drăguşinului. Pot să fie peste Obcină, în zona Niculenilor.
Sau dincolo, peste Dragoşa...
Şi-a luat Vasile mâncare pentru o săptămână, ceaunaşul, mălai,
cartofi, fasole şi de la Bercheza a trecut la Rusca, de la Rusca în Mărul, de
la Mărul în Drăguşinul, apoi peste Drăguşinul la Şoarecu, cu orientare de
partizan versat; a făcut ocolul acesta şi a ajuns la Chinu. A umblat pe acolo
roată-roată. Nimic. Era spre sfârşitul săptămânii. Avea puţine alimente. A
ajuns într-o seară sub un brad mare, stufos. Şi-a zis: aici am să stau noaptea
asta. ~n caz că plouă am bradul de apărare şi fac un focuşor; pârâul e acolo,
iau apă şi fac o mămăligă. Când privi în jos, văzu un băţ nu mai gros decât
chibritul, înfipt în pământ. El se uită la băţ, îl cercetă. Un băţ, dacă era
nelalocul lui, îl suspectam. Băţul ăsta nu se înfige dacă pică din copac, că-i
uşor. Asta-i mână de om. Dar cu ce scop A luat băţul, l-a examinat, se
vedea că a fost rupt şi înfipt acolo. S-a uitat împrejur şi a scormonit acolo.
Când a dat acele bradului la o parte a văzut că pământul e afânat, nu e tasat.
91