110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

114
degajarea umerilor, prezentaţie pelviană (ca rezultat
al tracţiunii pe umeri când se tentează degajarea
capului).
Un număr semnificativ de cazuri apar in utero,
adesea bilaterale şi asociate cu paralizia altor nervi
şi în absenţa unui traumatisn la naştere.
Anatomie patologică
Rupturi de teacă, cu edem şi hemoragie, cu sau
fără rupturi de fibre nervoase.
Rar, smulgeri ale rădăcinilor nervoase.
Clasificare clinică
1. Paralizia rădăcinilor C5-C6 (Erb).
Este cea mai comună.
Braţul atârnă lipit de trunchi, cu antebraţul în
pronaţie.
Apare un deficit motor şi al reflexelor la
nivelul membrului afectat, inclusiv pierderea
reflexului Moro. Reflexul de apucare rămâne intact,
copilul poate mişca degetele şi flecta mâna.
2.Paralizia rădăcinilor C7-T1(Klumpke)
Mâna este paralizată, flexia voluntară a mâinii
şi reflexul de apucare sunt absente.
Copilul poate face abducţia braţului.
În cazul afectării primei rădăcini simpatice
(T1), apare sindromul Horner. (midriază, ptoză
palpebrală, enoftalmie şi absenţa transpiraţiei).
3. Paralizia brahială totală, rară, afectează
membrul superior în totalitate.
4. Paralizia rădăcinilor C3-C4-C5:
Produce paralizia nervului frenic, a
hemidiafrgmului şi afectare respiratorie.
Radioscopic, hemidiafragmul este în poziţie
înaltă, prezintă mişcări paradoxale în timpul
respiraţiei.
Poate apare atelectazie pulmonară.
Atitudine diagnostică
Pe lângă caracteristicile clinice menţionate,
examenul radiologic este necesar pentru a exclude
fractura coloanei vertebrale, a claviculei şi a oaselor
lungi ale membrului superior.
Atitudine terapeutică
Imobilizare în timpul somnului şi între mese,
cu abducţia braţului la 90º faţă de trunchi şi a
antebraţului la 90º faţă de braţ.
Mişcări pasive de la 7-10 zile după naştere.
Eşecul impune tratamentul neurochirurgical
după vârsta de 3 luni.
În cazul paraliziei rădăcinilor C3-C4-C5, nounăscutul
este culcat pe partea afectată, se
admnistrează oxigen în flux liber sau la nevoie este
intubat şi ventilat mecanic. Se hidratează
intravenos, se instituie antibioterapie şi eventual
OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE CLINICĂ
alimentaţie parenterală. Absenţa modificărilor
radiologice după 3 luni sau necesitatea menţinerii
ventilaţie mecanice peste 6 săptămâni impune
intervenţia chirurgicală (plicaturarea diafragmului).
VI.3. TRAUMATISME MEDULARE
Se produc în degajări pelviene dificile, când
trunchiul se roteşte brusc.
Leziunile sunt fracturi sau dislocări de
vertebre cu secţiune medulară.
Atitudine diagnostică
Starea generală a nou-născutului este gravă, cu
para- sau tetraplegie şi deteriorare progresivă spre
exitus.
Atitudine terapeutică
Intubaţie traheală cu ventilaţie mecanică,
cateterism vezical, toaleta tegumentelor,
fizioterapie.
VII. LEZIUNI VISCERALE
VII.1.FICATUL
este cel mai afectat organ intern, prognosticul
fiind infaust datorită întârzierii diagnosticului.
Anatomie patologică
Ruptura unui ficat normal sau a unui ficat
afectat (de exemplu izoimunizarea Rh).
Hemoragia subcapsulară, expresie a unor
tulburări de coagulare majore.
Evoluţia hemoragiei este în doi timpi:
timpul 1: hemoragie subcapsulară.
timpul 2: ruptura capsulei cu hemoragie
intraperitoneală.
Atitudine diagnostică
hepatomegalie progresivă, hemoperitoneu.
semnele şocului hemoragic.
Atitudine terapeutică
sutura chirurgicală a rupturii ficatului.
transfuzie de sânge.
corectarea urmărilor asfixiei perinatale.
VII.2.SPLINA
ruptura splinei poate surveni pe un organ
normal sau pe un organ mărit patologic
(izoimunizare, infecţie intrauterină).