110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

Cancerul de ovar 525
organismului. Markerii tumorali antigenici utilizati
în cancerul de ovar sunt:
CA 125 este prezent în tumorile epiteliale
maligne ovariene seroase şi absent în cele
mucinoase; împreună cu echografia
abdominală şi endovaginală pune diagnosticul
de cancer ovarian în peste 90% din cazuri.
Acest antigen tumoral, crescut în stadiile
avansate ale bolii, este mai frecvent utilizat
pentru monitorizarea tratamentului în cancerul
de ovar; răspunsul bun la terapie se asociază
cu scăderea valorilor Ag Ca125;
Pentru folosirea eficienta a markerului tumoral
CA 125 în depistarea precoce a cancerului ovarian
se impune asocierea cu examenul ginecologic şi
sonografia pelvină după un anume algoritm: după
35 ani la 3 ani; dupa 40 ani la 2 ani.
CA 15-3 este marker tumoral pentru cancerul
de san, dar poate fi crescut şi în cel de ovar.
CA 19-9 este caracteristic cancerului de
pancreas, dar poate avea valori crescute şi în
cancerul de ovar.
CEA (antigenul carcinoembrionar) etse
specific tumorilor maligne digestive şi poate fi
crescut şi în cancerul de ovar
AFP (alfa feto-proteina) prezintă valori
crescute în teratocarcinoamele ovariene.
TPA (antigenul polipeptidic tisular) este
folosit pentru a monitoriza evoluţia pacientelor
cu cancer ovarian
Markeri enzimatici:
Fosfataza alcalină. Nu este specifică
cancerului de ovar; ea are valori crescute şi în
alte afecţiuni ce interesează ficatul, plămânul,
tractul gastro intestinal
LDH (lactat dehidrogenaza) totală este mai
crescută decât în ser în lichidul de ascită sau
pleural la femeile cu cancer
Markeri hormonali
HCG este în mod normal secretat de placenta;
este crescut în coriocarcinom şi în alte tumori
ovariene.
β-HCG (hormonul gonadotropic corionic
uman fracţiunea β) - este folosit ca marker
tumoral în tumorile cu celule germinative
(embrionare) de ovar sau tumori testiculare.
hormonii androgeni (testosteronul) crescuţi
mai ales în tumorile ovarului ce se asociază cu
un sindrom virilizant.
estrogenii – estradiolul plasmatic este crescut
în tumorile ovariene cu originea din celulele
granuloasei şi tecale
14. Peritoneoscopia este utilizata ca metodă de
second-look în cancerul ovarian, la pacientele la
care s-a obţinut remisiune clinica cu ajutorul
chimioterapiei.
15. Examenul histopatologic al piesei obţinute
reprezintă diagnosticul de certitudine al cancerului
de ovar. El stabileşte tipul histologic al tumorii
ovariene, gradul de malignitate, gradul de
diferenţiere celulară şi orientează terapia ulterioară.
III.3. DIAGNOSTICUL
DIFERENŢIAL
Diagnosticul diferenţial al tumorilor de ovar se
face cu:
formaţiuni tumorale şi pseudotumorale
extragenitale (glob vezical, cancerul de
sigmoid, distensie cecală, diverticulită
sigmoidiană, abces apendicular, cancerul de
cec, ileita terminală, chist de epiploon, corp
străin, rinichi ectopic pelian, diverticul vezical,
chistul de uracă, tumori retroperitoneale,
abcese peritoneale, tuberculoza peritoneală,
rinichiul polichistic voluminos, chistul hidatic,
etc);
formaţiuni de origine genitală extraovariene
(uterul gravid retroflectat, uterul bicorn,
sarcină molară, hidramniosul acut în trimestrul
II de sarcină, malformaţii uterine, fibromul
uterin pediculat sau intraligamentar);
formaţiuni anexiale (diagnosticul diferenţial
clinic este dificil) (cancerul tubar, anexite
tumorale cronice, abces tuboovarian, TBC
anexială, sarcina ectopică, hematocelul
Douglasului, chist paraovarian);
formaţiuni ovariene benigne (chist ovarian
folicular, chistul luteinic, chisturi
tecoluteinice, endometrioza ovariană);
diagnosticul diferenţial al tumorilor maligne şi
tumorile benigne ovariene se poate face
numai în urma examenului histopatologic.
III.4. Clasificarea stadială a cancerului
de ovar – CLASIFICAREA
TNM/FIGO 1997.
Cancerul ovarian se stadializează corect numai
prin laparotomie exploratorie sau laparoscopie, care
permit evaluarea globală directă a bolii neoplazice
cu punct de plecare ovarian.
ATENŢIE! Stadializarea cancerului ovarian se
poate face numai intraoperator. (spre deosebire
de stadializarea cancerului de col, de exemplu, care
este prin convenţie o stadializare clinică).