110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

Semiologia aparatului genital feminin 265
menţinerea debitului cardiac prin administrare
de dopamină;
tratamentul anafilaxiei cu adrenalină;
combaterea CID cu plasmă proaspătă
congelată şi crioprecipitat;
combaterea hemoragiei postpartum cu
oxitocin, ergometrină, masaj uterin;
transfer rapid în unitatea de terapie intensivă
pentru monotorizare centrală, suport respirator
etc.
DE REŢINUT:
Embolia amniotică este un sindrom complex caracterizat pin debut brutal, cu hipotensiune,
hipoxie şi coagulopatie de consum.
Există o mare variabilitate individuală în manifestările clinice.
Terapia este suportivă, de resuscitare cardiorespiratorie.
Prognosticul matern este infaust, mortalitatea fiind peste 80%; o mare parte din decese au loc
în primele 30 minute.
Prognosticul fetal este, de asemenea, nefavorabil, fiind dependent de intervalul de timp de la
declanşarea accidentului embolic la naştere. Mortalitatea perinatală ajunge la 60%, iar feţii
care supravieţuiesc prezintă ulterior sechele neurologice.
PROLABAREA DE CORDON OMBILICAL
I. DEFINIŢIE
Procidenţa de cordon este definită drept prezenţa cordonului ombilical între membrane şi partea fetală
prezentată la nivelul strâmtorii superioare.
Prolabarea de cordon se referă la aceeaşi situaţie după ruptura membranelor.
Cordonul ombilical poate rămâne în vagin (prolaps ocult) sau se poate exterioriza prin introitul vulvar.
II. INCIDENŢĂ
Incidenţa este strâns legată de prezentaţie.
Orice situaţie obstetricală ce presupune absenţa
unui contact strâns între făt şi strâmtoarea
superioară predispune la prolabarea cordonului
ombilical. Mai frecvent sunt menţionate :
prezentaţia pelviană;
sarcina gemelară – al doilea făt;
prematuritatea;
polihidramniosul;
restricţia de creştere intrauterină;
cordon ombilical lung;
ruptura artificială a membranelor.
Incidenţa prolabării de cordon ombilical în
funcţie de prezentaţie (tabel 2).
Tabel 2
prezentaţia
incidenţa
craniană 0,4%
pelviană modul feselor 0,5%
pelviană modul genunchilor 4 – 6%
pelviană modul picioarelor 15 – 18%
III. ATITUDINE DIAGNOSTICĂ
Cele două efecte asupra cordonului ombilical,
ce duc la oprirea fluxului sanguin prin cordon şi
deces fetal sunt :
compresia directă de către corpul fetal pe
pelvisul matern;
spasmul cordonului ombilical, secundar
expunerii la temperatura rece a mediului
exterior.
Cardiotocografia indică suferinţa fetală prin
deceleraţii tardive sau o singură deceleraţie
prelungită.
Tuşeul vaginal, realizat ca răspuns la apariţia
unei anomalii cardiotocografice, identifică cordonul
ombilical în vagin atunci când nu este exteriorizat
la vulvă.
Este important ca prolabarea de cordon să fie
exclusă de rutină după ruptura artificială a
membranelor.