110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

52
Mola completă apare ca o masă cu limite
imprecise, compusă din formaţiuni vacuolare de
dimensiuni variabile ce reprezintă transformarea
chistică difuză a tuturor vilizităţilor coriale;
vascularizaţia centrală este absentă, ţesutul
conjunctiv matur este comprimat spre periferie şi
ambele componente ale trofoblastului manifestă
hiperplazie marcată şi anaplazie. Ţesutul embrionar
sau fetal este absent, nu există cordon ombilical,
membrane amniotice sau primordii ale acestor
structuri.
Tipul parţial de molă hidatiformă (16-23% din
totalul cazurilor de molă) conţine cel puţin ţesut
embrionar ori sac amniotic sau embrion/făt cu
anomalii congenitale sau retard marcat de creştere;
caracteristică este transformarea veziculară focală
şi mai puţin evidentă, hiperplazia interesează
frecvent doar sinciţiotrifoblastul şi nu prezintă
atipii, vilozităţi coriale afectate alternând cu
structuri similare normale a căror vascularizaţie
dispare odată cu moartea fătului în primul trimestru
sau la începutul celui de al doilea.
OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE CLINICĂ
persistenţa structurilor vilozitare placentare care
penetrează profund în miometru. Invazia
vascularizaţiei uterine este urmată de apariţia
leziunilor metastatice secundare interesând în mod
particular vaginul şi plămânii, dar spre deosebire de
procesele maligne, ele pot regresa spontan.
Coriocarcinomul este o tumoră cu indice
crescut de malignitate ce ia naştere din epiteliul
trofoblastic, prezentând elemente anaplazice
citotrofoblastice şi sinciţiotrofoblastice şi absenţa
structurilor viloase. Celulele tumorale se infiltrează
agresiv între fibrele musculare şi vasele uterine a
căror invazie este urmată de dezvoltarea
metastazelor pulmonare, cerebrale, hepatice şi
renale.
Tumora trofoblastică a situsului placentar a
fost iniţial descrisă în 1981 ca o tumoră cu
malignitate scăzută sau înaltă, derivată din celulele
citotrofoblastice intermediare, până în anul 2002
fiind descrise doar 136 de cazuri. Microscopic ea se
prezintă ca o infiltrare trofoblastică limitată la
endometrul şi miometrul zonei de implantare
placentară, lipsită de vilozităţi coriale dar şi de
patternul tipic dismorfic al anaplaziei
sinciţiotrofoblastice ce caracterizează
coriocarcinomul. Caracteristică este infiltrarea
miometrului de către celule mononucleare cu
proliferarea celulelor citotrofoblastice intermediare.
III. ASPECTE CITOGENETICE
Fig.1. Mola hidatiformă completă.
Fig.2. Molă hidatiformă parţială.
(The Internet Pathology Laboratory)
Mola invazivă este un proces pseudotumoral
caracterizat prin hiperplazie trofoblastică şi
Mola hidatiformă completă are cel mai
frecvent un cariotip aparent normal 46,XX dar
ambele seturi haploide de cromozomi sunt de
origine paternă. Acesta este rezultatul fertilizării
unui ovocit “gol” prin absenţa sau inactivarea
cromozomilor materni, de către un spermatozoid al
cărui set haploid de cromozomi se duplică ulterior.
Un număr redus de mole complete (3-13%)
prezintă cariotip 46,XY rezultat în urma fertilizării
aceluiaşi tip de ovocit prin dispermie. Poate exista
de asemenea aneuploidie.
Într-un număr redus de cazuri mola completă
este diploidă şi biparentală. Acest cariotip apare la
paciente cu boală recurentă şi pare a fi asociat unei
condiţii autozomal recesive ce predispune la sarcini
molare. Defectul este cel mai probabil datorat unei
anomalii de diviziune. Mola completă biparentală
are nu doar un risc foarte crescut de recurenţă, dar
şi un risc semnificativ de boală trofoblastică
persistentă.