07.05.2016 Views

110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

6<br />

OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE CLINICĂ<br />

III. SEMIOLOGIA SARCINII<br />

III.1. SEMNELE DE SARCINĂ se<br />

clasifică în semne de probabilitate şi semne de<br />

certitudine (tabel IV).<br />

Semnele de probabilitate de sarcină şi-au<br />

pierdut valoarea diagnostică de la intrarea în uz a<br />

testelor de detectare precoce a sarcinii bazate pe<br />

măsurarea hCG şi a ecografiei, dar sunt manifestări<br />

care trebuie cunoscute şi explicate gravidei; aceste<br />

semne apar foarte repede, la debutul sarcinii.<br />

Simptomele de sarcină (manifestări<br />

subiective) sunt variabile interindividual, dar<br />

labilitatea psihică, fatigabilitatea, somnolenţa,<br />

dereglarea orarului somn / veghe apar la multe<br />

gravide, încă de la începutul sarcinii.<br />

Amenoreea: în cazul încetării bruşte a<br />

menstruaţiilor spontane, ciclice, predictibile, primul<br />

diagnostic care trebuie avut în vedere este sarcina.<br />

Semnele digestive: greaţa, vărsăturile, modificarea<br />

apetitului apar frecvent la gravide; manifestările<br />

digestive în sarcină variază în funcţie de vârsta<br />

gestaţională. În cazul în care greaţa, vărsăturile şi<br />

inapetenţa sunt constante în trimestul I, realizează<br />

tabloul clinic de hyperemesis gravidarum, cu<br />

diverse grade de gravitate.<br />

Semnele urinare: cel mai frecvent şi constant<br />

este polakiuria, dar pot apărea şi nicturia, urgenţa<br />

micţională spre sfârşitul sarcinii. Aceste tulburări<br />

micţionale sunt foarte frecvente la gravide şi de<br />

cele mai multe ori nu au substrat patologic, dar în<br />

evaluarea simptomalogiei urinare în asemenea<br />

cazuri trebuie avut în vedere, pe de altă parte, că<br />

pielonefrita reprezintă principalul motiv neobstetrical<br />

de internare la gravide.<br />

ATENŢIE! Asocierea tulburărilor micţionale cu<br />

febră / frison la gravide reprezintă un context de<br />

alarmă, sugestiv pentru pielonefrită.<br />

Modificările tegumentare: hiperpigmentarea<br />

tegumentului de pe nas şi pomeţi („masca de<br />

sarcină”), hiperpigmentarea liniei albe,<br />

hiperpigmentarea organelor genitale externe şi<br />

apariţia vergeturilor sunt frecvente în sarcină.<br />

Modificările sânilor: hiperpigmentarea<br />

areolei şi infiltrarea „în sticlă de ceas”, formarea<br />

areolei secundare şi a tuberculilor Montgomery<br />

sunt patognomonice în sarcină şi mai pregnante<br />

la primipare.<br />

În prezent, diagnosticul sarcinii incipiente se<br />

face pe baza următoarelor „semne”:<br />

istoric de amenoree;<br />

test de sarcină pozitiv (hCG urinar, hCG seric<br />

crescut);<br />

vizualizarea embrionului de la 5 săptămâni de<br />

gestaţie.<br />

A Semnele clinice de certitudine în sarcină apar<br />

abia din trimestrul II.<br />

Tabel IV<br />

Semne de sarcină.<br />

semne de<br />

semne de<br />

probabilitate<br />

certitudine<br />

în trimestrul I<br />

Acuze subiective de tipul<br />

labilităţii neuropsihice şi<br />

a senzaţiei de greaţă<br />

Manifestări subiective la<br />

nivelul sânilor (senzaţia<br />

de gonflare)<br />

Amenoreea secundară<br />

Polakiurie<br />

Modificări ale<br />

tegumentelor şi<br />

mucoaselor<br />

Modificări obiective la<br />

nivelul sânilor<br />

Modificări de aspect ale<br />

organelor genitale<br />

externe<br />

Modificări de aspect ale<br />

mucusului cervical<br />

Modificări de volum,<br />

consistenţă şi reactivitate<br />

ale uterului<br />

în a doua jumătate a<br />

sarcinii<br />

Mărirea de volum a<br />

abdomenului, cu senzaţia<br />

de „balotare”<br />

Contracţii uterine<br />

Braxton Hicks<br />

III.2.<br />

Palparea<br />

segmentelor<br />

fetale şi a<br />

mişcărilor<br />

active fetale<br />

Perceperea<br />

clinică a<br />

bătăilor<br />

cordului fetal<br />

Vizualizarea<br />

imagistică a<br />

fătului<br />

INDICIILE DE RISC<br />

OBSTETRICAL<br />

Acestea se pot obţine din: anamneză, examen<br />

clinic general sau examen clinic genital (tabelul V).<br />

Aceste indicii ar trebui obţinute, în măsura<br />

posibilităţilor, de la prima consultaţie prenatală sau<br />

la consultaţia preconcepţională.<br />

III.3. SEMNELE DE ALARMĂ<br />

(tabelul VI) fac necesară prezentarea de urgenţă la<br />

medicul specialist şi obligă la un examen<br />

amănunţit, complet, inclusiv examen genital.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!