110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

484
leziuni proliferative fără aipii
hiperplazie fără atipii
fibroadenom complex
adenoza sclerozantă
hiperplazie atipică
hiperplazie ductală atipică
hiperplazie lobulară atipică
cicatricea radiară
*comentarii şi precizări:
Boala benignă a sânului este o entitate complexă şi
heterogenă, componentele sale variind ca gravitate
de la variante de normal ale structurii sânului până
la stări precanceroase. Hagerseen a introdus în 1970
termenii de modificare fibrochistică / boală
fibrochistică a sânului, termeni care acoperă peste
60% din modificările histologice benigne de la
nivelul sânului. Aceşti termeni sunt menţinuţi şi în
tratatele recente de patologie a sânului (Rosen), dar,
spre deosebire de concepţia clasică, sunt explicitaţi
ca hiperplazie tipică sau atipică a epiteliului ductal
sau lobular, în contextul unei modificări
fibrochistice a ţesutului mamar. Importantă pentru
prognosticul leziunilor este componenta lor
hiperplazică, proliferativă. Leziunile proliferative
atipice cresc considerabil riscul de cancer mamar,
dar nu este dovedit că procesul malign are originea
chiar la nivelul acelor leziuni proliferative benigne.
Carcinoamele in situ, DCIS şi LCIS, nu
sunt incluse în acest tabel deoarece majoritatea
autorilor nu le consideră forme ale bolii benigne
a sânului, ci procese maligne mamare.
BOALA FIBROCHISTICĂ
I. DEFINIŢIE
Boala fibrochistică a sânului este un termen
sinonim cu modificările fibrochistice sau cu
mastita chistică, fiind mai mult o caracteristică a
sânului decât o boală. Aceste modificări ale
sânului sunt mai accentuate în momentul
ovulaţiei şi premenstrual. Diagnosticul are
semnificaţie clinică redusă, după ce este exclus
un proces de natură malignă.
II. EPIDEMIOLOGIE
modificările fibrochistice sunt cele mai
frecvente leziuni benigne ale sânului;
OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE CLINICĂ
X 1.5 - 2
X 4 - 5
una din trei femei prezintă la examinarea
sânilor modificări fibrochistice;
apar cel mai frecvent la femei între 20 şi 50 ani.
III. ETIOPATOGENIE
modificările fibrochistice apar, de obicei, la
nivelul ambilor sâni (determinism sistemic);
modificările fibrochistice reprezintă un
răspuns exagerat al glandei mamare la
nivelurile ciclice ale hormonilor ovarieni;
estrogenii stimulează proliferarea la nivel
ductal;
progesteronul stimulează atât proliferarea cât
şi diferenţierea lobulilor;
din cauza creşterii nivelul hormonilor
estrogeni şi a progesteronului pe parcursul
ciclului menstrual, apare congestia vaselor de
sânge de la nivelul glandei mamare,
expansiunea ductelor şi alveolelor, proliferarea
celulară. Ţesutul mamar reţine fluide şi creşte
în dimensiuni. După menstruaţie, procesul este
reversibil. Pe măsură ce trec anii, astfel de
fluctuaţii produc arii dense sau ţesut fibrotic.
Femeile vor prezenta multiple chiste mici şi
mastodinie de intensitate crescândă spre 30
ani. Mastodiniile sunt cauzate de edemul
stromal, dilataţia ductelor şi de inflamaţie;
Chistele mari se dezvoltă, de obicei, după 35
ani;
simptomele dispar după menopauză, dar pot
persista dacă femeia urmează terapie de
substituţie hormonală.
IV. ANATOMIE PATOLOGICĂ
anatomopatologic, poate fi vorba despre
forme neprolifarative sau proliferative,
acestea din urmă putând fi, la rândul lor, tipice
sau atipice;
nodulii (ariile de fibroză) sau chistele
(acumulări de lichid) pot fi răspândite la