110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

Boala benignă a sânului 493
Examenul biopsic
puncţia aspirativă cu ac fin nu este o metodă
adecvată de diagnostic. Este necesară prezenţa
atât a elementelor epiteliale cât şi a celor
stromale pentru stabilirea diagnosticului;
biopsia excizională reprezintă metoda
definitivă de stabilire a diagnosticului.
VI. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
Tumora phyllodes trebuie diferenţiată de :
fibroadenomul juvenil;
fibroadenomul gigant;
carcinomul inflamator;
adenoza sclerozantă;
cicatricea radiară;
steatonecroză;
modificări fibrochistice;
abcesul mamar;
mastită.
VII. PROGNOSTIC
majoritatea tumorilor phyllodes nu recidivează
şi nu metastazează, în timp ce unele tumori
histologic benigne pot prezenta o evoluţie
clinică agresivă;
s-a sugerat ca toate tumorile phyllodes să fie
considerate cu potenţial malign;
întrucât chirurgia radicală nu este necesară
pentru toate tumorile phyllodes, s-au făcut
încercări pentru a identifica factori de
prognostic clinici şi histopatologici;
nu au fost identificaţi factori de prognostic
clinici, utili pentru predicţia recurenţei locală;
vârsta pacientelor pare să nu aibă importanţă
semnificativă, dar tumorile apărute la
adolescente par a fi mai puţin agresive;
rolul dimensiunii tumorii este neclar. Nu a fost
demonstrată o corelaţie între dimensiunea
tumorii şi riscul recurenţei locale.
Dimensiunea tumorii în raport cu sânul este
importantă în ceea ce priveşte marginile de
rezecţie chirurgicală, riscul recurenţei locale
fiind mare în cazul exciziilor incomplete;
nu este clar dacă riscul recurenţei locale este
crescut în cazul tumorilor phyllodes histologic
maligne;
majoritatea metastazelor la distanţă se
dezvoltă din tumori borderline sau maligne;
dimensiunea tumorii pare a fi un factor
predictiv pentru metastazare;
dintre diversele caracteristici histologice,
proliferarea stromală, infiltrarea marginilor de
rezecţie, tipul histologic, activitatea mitotică,
atipia celulară, necroza tumorală, elementele
stromale altele decât ţesutul fibromxoid par a
fi factori de prognostic cheie, dar la o analiză
multivariată, doar tipul histologic prezenţa
necrozei tipul elementelor stromale rămân
factori de prognostic independenţi;
au fost studiate mutaţiile genei p53, fiind
detectată o creştere a imunoreactivităţii p53
stromale la tumorile phyllodes maligne. Mai
mult, imunoreactivitatea p53 se corelează cu
alţi factori de prognostic negativ;
rata supravieţuirii la 5 ani este:
‣ 96% pentru tumorile benigne;
‣ 74% pentru tumorile borderline;
‣ 66% pentru tumorile maligne.
VIII. ATITUDINE TERAPEUTICĂ
Tratamentul chirurgical
excizia locală largă cu margini de siguranţă de
cel puţin 1 cm pentru tumori diagnosticate
preoperator constituie tratamentul standard
actual. Mastectomia nu se mai practică nici
pentru tumori phyllodes maligne, dacă pot fi
obţinute margini de rezecţie adecvate;
tumorile masive sau tumorile mari la nivelul
unor sâni relativ mici pot necesita
mastectomie;
complicaţiile intervenţiei chirurgicale sunt
infecţia, formarea seromului, recurenţa locală
sau la distanţă;
în cazul tumorilor phyllodes benigne
diagnosticate după excizia locală, o conduită
de urmărire pare a fi sigură, rata recurenţei
locale şi a supravieţuirii la 5 ani fiind de 4%,
respectiv 96%;
în cazul existenţei marginilor de rezecţie
pozitive, nu există un consens între urmărire şi
reintervenţia chirurgicală. Reexcizia unei
tumori phyllodes borderline sau maligne
identificate după excizia locală trebuie
considerată drept soluţia cea mai bună;
limfadenectomia axilară nu se practică de
rutină, ci doar în cazul unor ganglioni clinic
suspecţi. Oricum , teoretic toţi ganglionii
axilari sunt reactivi, iar proporţia celor
invadaţi tumorali este sub 10%.
Terapii adjuvante
răspunsul la radioterapie şi chimioterapie
pentru recurenţe şi metastaze este slab;