110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

520
I. DEFINIŢIE
OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE CLINICĂ
Cancerul de ovar cuprinde totalitatea tumorilor maligne ovariene cu punct de plecare dintr-un ţesut
ovarian. Ca urmare a originii embriologice a ovarulului din toate cele trei foite embrionare, ectoderm,
endoderm şi mesoderm, tumorile maligne ovariene îmbracă foarte multe forme histopatologice. în afara
tumorilor primare, cu originea de la nivelul celulelor epiteliului germinal, celulelor mezenchimale sau
celulelor stromei gonadale, la nivelul ovarului se întâlnesc şi metastaze ale altor tumori maligne; în acest
caz atat diagnosticul diferenţial, cât atitudinea terapeutica sunt dificile.
II. CLASIFICAREA
HISTOPATOLOGICA A
TUMORILOR OVARIENE
Tumorile ovariene se pot dezvolta din orice
celulă din componenţa ţesuturilor ovarului şi pot fi
atât benigne cât şi maligne, sau tumori border-line,
cu aspect malign dar cărora le lipseşte capacitatea
metastazantă a tumorilor maligne ale ovarului.
Originea ovarului din cele 3 foiţe embrionare
explică numărul mare de tipuri histologice.
II.1.
TUMORI EPITELIALE
A. Tumori seroase sunt cele mai frecvente
tumori ovariene maligne; aproximativ 50% din
totalitatea tumorilor maligne de ovar şi 20% din
tumorile benigne ale ovarului (la femeile tinere); în
cazul tumorilor benigne ovarul este afectat bilateral
în 20% din cazuri; pentru tumorile seroase maligne
bilateralitatea leziunii este prezentă în 50 % din
cazuri şi au componente solide şi chistice:
Benigne şi border-line (la limita malignitatii):
chistadenom simplu şi chistadenom papilar;
papilom de suprafata; adenofibrom şi
chistadenofibrom.
Maligne: adenocarcinom, adenocarcinom
papilar şi chistadenocarcinom papilar;
carcinom papilar de suprafata; adenofibrom
malign şi chistadenofibrom malign.
B. Tumori mucinoase reprezintă 20 % din
totalitatea tumorilor ovariene şi mai puţin de 10%
din cele maligne; tumorile benigne sunt de obicei
unilaterale şi 20% din tumorile maligne sunt
bilaterale; sunt tumori multiloculate şi conţin un
fluid de o vâscozitate variabilă; în 5% din cazuri
pseudomyxoma peritoneală este prezentă; se
caracterizează prin prezenţa unei substanţe
gelatinoase în interiorul cavităţii peritoneale.
Benigne şi border-line: chistadenom;
adenofibrom şi chistadenofibrom.
Maligne: adenocarcinom; adenofibrom
malign.
C. Tumori endometrioide sunt de obicei tumori
maligne şi sunt asemănătoare histologic cu cancerul
endometrial; în 30 % din cazuri mai există o a doua
tumoră primară endometrială
Benigne şi border-line: adenom şi
chistadenom; adenofibrom şi
chistadenofibrom.
Maligne: carcinom, adenocarcinom,
adenoacantom, adenochistadenofibrom malign
şi chistadenofibrom; sarcom endometroid de
tip stromal; tumora mixta mezodermica
homiloga şi heterologa şi tumora mixta
mulleriana.
D. Tumori de celule clare (mezonefroide) sunt
de obicei tumori maligne şi pot fi o variantă a
tumorilor endometriale; sunt cele mai frecvente
tumori epiteliale ovariene care se asociază cu
endometrioza ovariană.
Benigne (adenofibrom) şi border-line
(carcinom cu potenţial slab de malignizare).
Maligne: adenocarcinom
E. Tumori Brenner sunt rare, tumori solide de
obicei unilaterale şi rareori maligne.
F. Tumori mixte epiteliale
G. Carcinoame nediferenţiate
H. Tumori epiteliale neclasificabile
II.2.
TUMORI ALE
MEZENCHIMULUI şi ALE
CORDOANELOR SEXUALE
sunt rare, reprezintă 5% din tumorile ovariene
A. Tumori cu celule de granuloasa şi stromale:
tecom; fibrom.
Tumorile cu originea din celulele granuloasei
reprezintă 5% din tumorile ovariene maligne; ¾ din
aceste tumori secretă hormoni sexuali, cel mai
frecvent estrogeni, ceea ce explică simptomatologia
reprezentată de pubertatea precoce, neregularităţi
ale ciclului menstrual, sau sângerările în
postmenopauză. Se monitorizează prin dozarea
estradiolului seric şi au tendinţa la recidivă.
Tecoamele şi fibroamele sunt de obicei
unilaterale şi rareori maligne. Astfel de tumorile pot