110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

Cancerul de corp uterin 453
precoce, deci a majorităţii cazurilor diagnosticate.
De asemenea este indicată ca metodă principală de
tratament a cazurilor care nu pot beneficia de
intervenţie chirurgicală.
1. Iradierea pre- sau postoperatorie cu radiu a
domului vaginal, scade semnificativ rata recurenţelor
vaginale la pacientele cu tumori limitate la uter şi
creşte supravieţuirea la 5 ani. Indicaţiile iradierii
domului vaginal sunt următoarele:
• Stadiul Ia G3;
• Stadiul Ib G1-2;
• Stadiul IIa fără invazie miometrială profundă.
Reacţii adverse: stenoză vaginală, dispareunie.
2. Iradierea externă a pelvisului efectuată
postoperator scade riscul recurenţelor în
următoarele situaţii:
• tumori limitate la uter cu risc crescut de
metastazare ganglionară (G3, invazie
miometrială profundă, dimensiuni >2cm,
invazia spaţiului vasculolimfatic);
• afectare cervicală;
• metastazare ganglionară;
• estensie tumorală pelvină.
Deşi necesitatea iradierii intracavitare în
cazurile care nu pot beneficia de intervenţie
chirurgicală este dovedită, radioterapia externă
poate fi utilizată ca unică metodă de tratament cu
următoarele indicaţii:
• extensie cervicală;
• diseminare extrauterină pelvină;
• ganglioni limfatici pozitivi;
• invazie miometrială profundă;
• tumori G3 cu tendinţă cunoscută la invazie
miometrială profundă şi metastazare
ganglionară.
Stadiul II inoperabil este tratat de obicei cu
iradiere externă asociată cu 1-2 inserţii
intracavitare.
Reacţii adverse: obstrucţii şi fistule intestinale,
cistită radică, fistule vezicale.
3. Iradierea cu câmp extins este destinată
ganglionilor paraaortici pozitivi.
4. Iradierea abdominală totală este indicată
• stadiilor III şi IV;
• tumorilor seroase sau mixte cu tendinţă la
recurenţe în abdomenul superior.
Reacţii adverse: vărsături şi diaree severe,
toxicitate hematologică, ocluzia intestinului subţire,
diaree cronică.
Nu se indică pacientelor cu tumoră reziduală
masivă intraperitoneală.
‣ Terapia hormonală
Prezenţa receptorilor progesteronici în
majoritatea tumorilor endometriale ar justifica
administrarea preparatelor progesteronice cu
intenţia de reducerii riscului de recidivă.
Eficacitatea administrării postoperatorii este însă
limitată, fiind indicate în cazurile cu citologie
peritoneală pozitivă fără alte semne de extensie a
bolii în afara uterului şi în tratamentul bolii
recurente. Stadiul Ia G1 când se doreşte prezervarea
fertilităţii indică de asemenea utilizarea
progestativelor; administrarea se poate face oral sau
parenteral, durata minimă a tratamentului fiind de 3
luni. In acelaşi scop au fost folosiţi şi agoniştii de
GnRH, dar experienţa este prea redusă pentru a se
putea emite concluzii. Recomandarea generală este
de efectuare a histerectomiei totale cu anexectomie
bilaterală după naştere, chiar în cazurile
demonstrate de regresie tumorală.
‣ Chimioterapia este în general ineficientă în
cazul cancerului endometrial.
Chimioterapia adjuvantă cu paclitaxel şi
carboplatin se adresează tumorilor
nonendometrioide, seroase şi cu celule clare, având
citologie peritoneală pozitivă.
Indicaţiile tratamentului postoperator depind
de riscul estimat al bolii recurente, risc bazat pe
stadiul chirurgical, pe gradul tumoral şi pe tipul
histogic (Tabel 9).
Tabel 9
Grupele de risc pentru persistenţa/recurenţa
cancerului endometrial
Grupa de
risc scăzut
Stadiul Ia, G
1-2
Tumoră
limitată
fundic
Invazia
spaţiului
vasculolimfa
tic absentă
Metastaze
ganglionare
absente
Grupa de risc
intermediar
Stadiul Ia, Ib, Ic
G1-3
Stadiul IIa, IIb
G1-3
Extensie istmcervix
Invazia
spaţiului
vasculolimfatic
absentă
Metastaze
ganglionare
absente
Grupa de risc
înalt
Stadiul III
G1-G3
Stadiul IV
G1-G3
Extensie istmcervix
Invazia
spaţiului
vasculolimfati
c prezentă
Metastaze
ganglionare,
anexiale sau
pelvine
prezente
• Pentru pacientele care întrunesc toate criteriile
grupei de risc redus stadializarea chirurgicală
completă cu evaluarea corespunzătoare a
ganglionilor regionali reprezintă abordarea