110111239-Obstetrică-și-Ginecologie-Clinică-Vlădăreanu-București-2006

Diabetul zaharat şi sarcina 223
spinali a căror stimulare scade ADH cu
creşterea secundară a diurezei).
B) Naşterea prematură
Factorii iniţiatori ar fi: sarcina gemelară,
naşterea prematură anterioară, afecţiuni anatomice
uterine (mioame, utere malformate).
Tocoliza se face de elecţie cu sulfat de
magneziu sau blocante ale canalelor de calciu.
Agenţii betamimetici produc hiperglicemie
(folosirea lor impune creşterea dozelor de insulină).
Administrarea de corticosteroizi impune prudenţă şi
ei ducând la hiperglicemie. Devin necesari când
amniocenteza stabileşte imaturitate pulmonară şi
naşterea se produce în intervalul 24 ore-7 zile de la
administrare.
hiperglicemia maternă stimulează
hiperinsulinismul fetal cu accelerarea
anabolismului
tulburări ale nivelelor plasmatice ale lipidelor,
aminoacizilor
dispoziţia anormală a adipozitatii, hipertrofia
şi hiperplazia organelor interne şi creşterea
marcată a scheletului.
Macrosomia fetală creşte riscul de moarte
intrauterină, cardiomiopatiei hipertrofice,
trombozelor vasculare, hipoglicemiei
neonatale, traumatismelor fetale la naştere şi
creşte incidenţa operaţiilor cezariene).
IV.3. COMPLICAŢII FETALE
A) Avortul
Controlul deficitar al diabetului zaharat se
asociază cu un risc crescut de avort spontan cu cca
3,1% pentru fiecare deviaţie standard a Hb
glicozilate în trimestrul I de sarcină.(HbA1c oferă
controlul metabolic pe termen lung 4-6 săptămâni
corespunzând duratei medii de supravieţuire a
eritrocitelor. Valori sub 6 indică un control
metabolic foarte bun, HbA1c peste 10 indică un
control metabolic inadecvat).
B) Anomalii congenitale
Survin cu o frecvenţă de 2-3 ori mai mare faţă
de copii proveniţi de la mame nediabetice. Ele sunt
cauzate de variaţii mari ale glicemiei cu episoade
de hipoglicemie, cetonemiei, tulburări ale fluxului
lipidic şi ale aminoacizilor.
Cele mai frecvente malformaţii care pot apărea
sunt:
sindromul de regresie caudală (agenezia
coloanei vertebrale lombo-sacrate, hipoplazia
oaselor membrelor inferioare, malformaţii ale
aparatului genito-urinar si digestiv inferior);
anomalii de SNC (anencefalia,
mielomeningocelul, spina bifida);
anomalii cardiace ( DSV, transpoziţia de mari
vase).
C) Macrosomia
Este definită prin greutate la naştere peste
4000g. Este asociată cu leziuni fetale intrapartum
(distocie de umăr, leziuni de plex brahial, de nerv
facial).
Creşterea fetală excesivă s-ar explica prin mai
multe ipoteze:
Fig.1. Făt macrosom din mamă diabetică
D) Restricţia de creştere intrauterină
Apare la pacientele diabetice cu afectare
vasculară şi HTA (prin limitarea aportului nutritiv
prin insuficienţă utero-placentară). Copii acestor
femei prezintă scăderea depozitelor adipoase de pe
trunchi, hipoxie, suferinţă fetală, deces intrauterin
asociate cu oligoamnios.
E) Sindromul de detresă respiratorie a nou
născutului (SDRN)
Nou născuţii din mame diabetice au risc
crescut de a dezvolta SDRN datorită funcţiei
pulmonare suboptimale (prin producerea inadecvată